Luna trecută, premierul Pavel Filip a anunțat triumfător că prelungirea gazoductului Iași-Ungheni pînă la Chișinău va fi terminată în 2018, cu un an mai devreme decît era planificat anterior. Coincidență sau nu, dar 2018 este totodată și an electoral.

Problema reală pare să fie lipsa de continuitate politică și administrativă, combinată cu tentativa de exploatare electorală a proiectului

Atmosfera festivă a anunțului a fost stricată un pic de fostul premier Iurie Leancă, care a declarat că gazoductul demult putea fi gata, dacă nu ar fi fost rezistența unor actori de la Chișinău, referindu-se atît la Moldovagaz, cît și la unii membri ai coaliției de guvernare. Diplomat cum îl cunoaștem, domnul Leancă a evitat să dea nume. Însă știm că după ieșirea sa din PLDM, ex-premierul nu a ezitat niciodată să-l critice pe Vlad Filat și alți foști colegi de partid, deci probabil nu ar fi ezitat nici de această dată. Pe de altă parte, a fost mereu deosebit de tacticos în legătură cu PDM. Ținînd cont de faptul că tot democrații erau cei care controlau Ministerul Economiei, organul care administra practic proiectul, numele nenumite de domnul Leancă rămîn un simplu exercițiu de deducție.

Poate tot asta ar explica de ce proiectul se lovea repetat de întîrzieri pe vremea guvernelor conduse de PLDM, în pofida dedicației personale a premierilor, dar și de ce lucrările se accelerează brusc, cu un an înainte de alegeri sub conducerea premierului democrat.

Așadar, ni s-a promis că țeava, de zeci de milioane de euro, va fi adusă în sfîrșit la Chișinău în 2018. Vom vedea și flacăra de la capătul acestei țevi? Să urmărim însă firul poveștii de la început.

Pentru o lectură mai scurtă, puteți trece direct la Poveste fără sfîrșit, mai jos

Etapa Iași-Ungheni (2010-2014: Filat/Leancă)

Pe 24 mai 2010, premierul de atunci Vlad Filat se înțelege cu ministrul român al economiei Adriean Videanu să construiască acest gazoduct.1 Optimismul e mare, dar detaliile sunt puține. Mai tîrziu, pe 18 octombrie 2010, Mihai Dolma, şef al Direcţiei Generale Securitate şi Eficienţă Energetică a Ministerului Economiei, în cadrul Forumului Regional de Investiţii din Ungheni, declară că gazoductul va avea o lungime de aproximativ 40 km și va costa 19 milioane de euro. Dolma mai anunță că un Memorandum privind construcția gazdoctului urmează a fi semnat în curînd de către cele două guverne.2

Proiectul începe să capete contur pe 4 martie 2012: după ședința comună a guvernelor de la București și Chișinău, miniștrii economiei Lucian Nicolae Bode și Valeriu Lazăr anunță că un memorandum privind „pregătirea condițiilor pentru construcția gazoductului” a fost semnat încă în 2011. Demnitarii spun că studiul de fezabilitate e gata și urmează elaborarea planului tehnic.3

La scurt timp, pe 3 mai 2012, președintele român Traian Băsescu îl primește în vizită pe omologul său de la Chișinău, Nicolae Timofti, și își afirmă sprijinul pentru proiectul gazoductului. „Extrem de important este că gazoductul care să interconecteze sistemul de gaze al României şi al Republicii Moldova este parţial finanțat de Uniunea Europeană, urmând ca cele două state să își aducă propria contribuție în realizarea proiectului”, declara Băsescu. Cîteva luni mai tîrziu, pe 17 iulie 2012, premierul român Victor Ponta anunță că vine la Chișinău să semneze „în sfîrșit” proiectul pentru gazoduct.4

Pe 15 octombrie 2012, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale a României, Gheorghe Duțu, se întîlnește la Chișinău cu Vlad Filat și declară că România vrea să construiască gazoductul în perioada februarie-noiembrie 2013. La rîndul său, premierul moldovean anunță că „au fost elaborate documentele tehnice necesare pentru realizarea proiectului, a fost selectat traseul pentru construcția gazoductului pe teritoriul Republicii Moldova și a fost realizată procedura de achiziție a terenurilor”.5

Gazoductul, în umbra conflictelor politice

În perioadă următoare, proiectul gazoductului rămîne în umbra conflictelor politice de la Chișinău. Guvernul Filat cade în martie 2013 și un nou cabinet de miniștri e învestit în frunte cu Iurie Leancă. De cealaltă parte a Prutlui, Victor Ponta declară pe 7 mai 2013 că își dorește să inaugureze conexiunea de gaze cu Republica Moldova pînă la sfîrșitul anului.6 Premierul român reiterează intenția cîteva săptămîni mai tîrziu la Bruxelles.7

Pe 11 iulie 2013, ministrul economiei Valeriu Lazăr se întîlnește cu ministrul delegat pentru energie din România, Constantin Niță. Demnitarii vorbesc despre „lucrările la gazoductul Iaşi - Ungheni să fie gata pînă la sfârşitul anului” și costuri de 23-24 milioane de euro. Ministrul român spune că gazoductul va avea o capacitate finală de 1,5 miliarde de metri cubi, mai mult decît necesarul de consum al Moldovei. Între timp, Valeriu Lazăr menționează necesitatea de a construi un gazoduct intern între Ungheni și Chișinău.8

Nu toți sunt însă la fel de optimiști. Pe 12 iulie 2013, Traian Băsescu, deși descrie gazoductul drept „proiectul său de suflet”, admite că România va putea sprijini energetic Republica Moldova abia prin 2018, cînd va începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.9

De Ziua Independenței Republicii Moldova, pe 27 august 2013, începe cu tam-tam construcția gazoductului. La ceremonie participă premierii Victor Ponta și Iurie Leancă, comisarul european Gunther Oettinger, dar și liderul PLDM Vlad Filat, chiar dacă fusese deja demis de la șefia guvernului. Presa remarcă și excesul de verde de la eveniment, care vizual seamănă mai mult cu un eveniment de partid, decît cu unul oficial. Demnitarii promit că unghenenii vor primi gaz românesc în aprilie anul viitor.10 Costul oficial al proiectului e de 26,5 miloane de euro, dintre care 7 din partea UE.

La scurt timp însă, pe 20 septembrie 2013, Traian Băsescu inspectează un șantier din România unde descoperă că nu se prea muncește. Președintele român se arată sceptic și crede că lucrările nu vor fi terminate pînă la sfîrșitul anului,11 așa cum promisese premierul Ponta.

Totuși, peste doar 2 săptămîni, pe 3 octombrie 2013, miniștrii economiei Valeriu Lazăr și Varujan Vosganian se întîlnesc și declară că finalizarea proiectului nu va fi întîrziată. Ei specifică faptul că în decembrie urmează a fi terminate doar „lucrările liniare”, adică montarea țevilor, iar conducta va fi gata în aprilie 2014.12

Pe 14 noiembrie 2013, este semnat un contract de finanțare prin care România oferă 5 milioane de euro pentru construcția conductei pe teritoriul Moldovei,13 iar o zi mai tîrziu premierul moldovean Iurie Leancă se întîlnește la Bruxelles cu Victor Ponta și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și declară că gazoductul va fi gata în primul trimestru din 2014.14

România anunță că a terminat lucrările principale de cealaltă parte a Prutului pe 7 ianuarie 2014. În Moldova lucrurile întîrzie, deși partea conductei de pe teritoriul RM este de 3 ori mai scurtă decît cea din România.15 Peste o lună, pe 19 februarie 2014, premierul Iurie Leancă declară că gazoductul va fi gata la primăvară, cel tîrziu la vară.

„Dacă avem întârzieri de o lună-două, nu e târziu, nu e catastrofal, pentru că am așteptat și am vorbit despre acest proiect patru ani și ceva. Dar important e ca, concomitent cu finalizarea gazoductului, să avem o înțelegere foarte clară și pe celelalte elemente, stația de comprimare, reabilitarea tronsonului Onești–Iași. Acum, cel puțin, facem studiu de fezabilitate pe Ungheni–Chișinău”, explica șeful guvernului de atunci.16

Două zile mai tîziu, 21 februarie 2014, Victor Ponta vine la Chișinău cu un „ordin de plată” pentru lucrări, dar evită să spună cînd vor fi terminate: „Subtraversarea trebuie finalizată până pe 15 aprilie. Pentru optimizarea gazoductului trebuie îndeplinite procedurile europene, care sunt bune, dar nu întotdeauna cele mai rapide”.17

Treburile se mai întînd astfel încît finalizarea gazoductului e anunțată chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova, pe 27 august 2014, la un an după ce construcția gazoductului a început oficial. La ceremonie participă Iurie Leancă, Victor Ponta și Gunther Oettinger, care anunță darea în exploatare a conductei. TVR informează despre o „premieră istorică” – România devine exportator de gaze, iar Moldova importă gaze din vest.18 Leancă promite că gazul românesc va trece Prutul după 1 septembrie, dar admite că va fi „inițial într-o cantitate primă”,19 un eufemism diplomatic pentru „infimă”.

„Gazoductul a fost inaugurat doar pentru a tăia panglica în scopuri electorale...”

Etapa Ungheni-Chișinău (2014-?: Leancă/Gaburici/Streleț/Filip/?)

La scurt timp, pe 10 septembrie 2014, ministrul economiei și vice-premierul Andrian Candu declară că lucrările de extindere a gazoductului pînă la Chișinău vor începe la anul și vor fi terminate la sfîrșitul lui 2015, începutul lui 2016. Pirkka Tapiola, șeful delegației UE în Moldova, anunță că UE a alocat 10 milioane de euro pentru începerea proiectului, ale cărui costuri totale sunt estimate la 70 de milioane de euro.20

Peste o săptămînă, pe 17 septembrie 2014, premierul Leancă admite că încă nu s-a ajuns la o înțelegere cu MoldovaGaz, al cărei acționar majoritar este Gazprom-ul, privind importul gazelor românești. Șeful guvernului accentueză din nou că e vorba totuși de volume mici și „un element mai mult simbolic”. Potrivit lui, o întîrzie de o lună nu e mare problemă.21

În tabăra pesimiștilor, senatorul român Viorel Badea spune într-un interviu că gazoductul a fost inaugurat doar pentru a tăia panglica în scopuri electorale și nu se știe cînd va fi realmente funcțional. Potrivit lui, asta ar mai putea dura unul sau doi ani.22

În ajunul Crăciunului, pe 19 decembrie 2014, ministrul în exercițiu al economiei din Moldova, Andrian Candu, promite că gazul românesc va trece Prutul după 1 ianuarie 2015 și va fi cu 16% mai ieftin decît cel rusesc. Contractul de livrare este într-adevăr semnat cîteva zile mai tîrziu, pe 22 decembrie.

Între timp, Iurie Leancă nu reușește să obțină un nou mandat din partea Parlamentului și e înlocuit de Chiril Gaburici. Noul premier anunță pe 4 martie 2015 că, în sfîrșit, începe livrarea gazelor din România.23 Viceministrul economiei Valeriu Triboi declară însă că pentru consumatori prețul gazului rămîne același. „Astăzi, când gazoductul este până la Ungheni și avem un contract de import doar de un milion de metri cubi, este prematur să vorbim despre un preț mai mic pentru consumatorul final. Dar după aducerea gazoductului pînă la Chișinău, unde sunt concentrați 60 la sută din consumatori, prețul va scădea”, promitea fostul viceministrul democrat Triboi, astăzi căzut în dizgrație pentru presupuse coțcării, aparent, nelegate de gazoduct.24

Robinetul se închide doar după două săptămîni

După doar două săptămîni, pe 25 martie 2015, Petrom oprește exportul de gaze către Moldova, după ce a terminat livrarea „cantităților contractate” pentru acea lună, în valoare de tocmai 150.000 de euro.25 Ministerul Economiei anunță că livrările se efectuează conform contractului și că volumul total pe care Moldova s-a angajat să-l importe în 2015 este de doar 1 milion de metri cubi.26

Două luni mai tîrziu, pe 21 mai 2015, cu ocazia vizitei lui Victor Ponta la Chișinău, este semnat un memorandum privind extinderea gazoductului pînă la Onești, în România, și Chișinău, în Moldova.27

Între timp, guvernul Gaburici își dă demisia și e înlocuit de guvernul Streleț. Subiectul gazoductului e reluat public pe 9 octombrie 2015, cînd viceministrul economiei Valeriu Triboi promite din nou că lucrările de construcție a conductei Ungheni-Chișinău vor începe în primăvara lui 2016 și vor fi gata în 2018.28 În aceeași toamnă, Ministerul Economiei din RM se vede nevoit să răspundă acuzațiilor din presă că gazoductul nu e utilizat, fiind o investiție inutilă.29 Potrivit comunicatului autorităților, gazoductul poate fi folosit la maxim doar după ce va ajunge la Chișinău, iar studiul de fezabilitate privind aceste lucrări va fi gata în prima parte a lui 2016.30

Nici guvernul Streleț nu rezistă mult, căzînd victimă unei moțiuni de cenzură în Parlament pe 29 octombrie 2015. Interimatul funcției e asigurat de Gheorghe Brega. Pe 16 ianuarie 2016, acesta are o neînțelegere cu ministrul în exercițiu al economiei propus de PDM, Stephane Bride, care întîrzie prezentarea studiului de fezabilitate privind extinderea conductei. Acesta răspunde că studiul a fost finalizat pe 27 decembrie 2015, dar nu a fost încă tradus în „limba de stat”. În același timp, premierul interimar Gheorghe Brega se arată nemulțumit de specificațiile tehnice ale conductei.31

Învestirea guvernului Pavel Filip vine cu promisiunea deblocării finanțării externe și cîteva luni mai tîrziu, pe 9 aprilie 2016, reprezentatul BERD în Moldova, Julia Otto, declară că extinderea gazoductului pînă la Chișinău va fi finanțată de BERD, BEI și UE.32

Între timp, presa observă că volumul gazelor românești livrate către Moldova în 2016 este 0.33

Ministrul român al energiei vine în vizită la Chișinău în august 2016 și declară că proiectul tehnic al conductei trebuie finalizat cel tîrziu pînă în decembrie, astfel încît construcția să poată începe în primele luni ale lui 2017.34 O lună mai tîrziu, pe 28 septembrie 2016, BERD anunță că va acorda un credit de 41 de milioane pentru extinderea conductei pînă la Chișinău. Costul total al lucrărilor este estimat la 93 de milioane.35 Pe 5 octombrie 2016, și România alocă Moldovei 550.000 de euro pentru elaborarea proiectului tehnic al conductei.36

O lună mai tîrziu, pe 4 noiembrie 2016, întîlnindu-se la Chișinău, ministrul moldovean al economiei Octavian Calmîc și omologul său român Costin Grigore Borc, declară că lucrările de construcție a gazoductului ar putea începe abia în toamna anului viitor, adică 2017, și ar putea fi gata în 2019.37 Între timp, pe 19 decembrie 2016, la finanțarea BERD se adaugă oficial un credit de 41 de milioane din partea Băncii Europene de Investiții. Un grant de 10 milioane fusese deja alocat de UE încă în 2015.38 Astfel, costurile proiectului sunt acoperite aproape integral prin finanțare europeană.

În februarie 2017, ambasadorul român Daniel Ioniță declară că încă se lucrează asupra proiectului tehnic, care va fi gata în „următoarele luni”, dar insistă ca gazoductul va fi construit în 2018 și va fi gata pentru exploatare în 2019.39 La rîndul său, Ministerul Economiei de la Chișinău publică pentru dezbateri publice lista localităților care va fi traversată de conductă. Statul urmează să preia posesia terenurilor de pe traseu și a pregătit 600.000 de euro pentru despăgubirea proprietarilor actuali.40

Promisiune avem, lucrări încă n-avem

Ajungem asttfel în prezent, unde lucrurile par să se miște din nou. După ședința comună în format restrîns a guvernelor de la Chișinău și București, din 23 martie 2017, premierul Pavel Filip anunță că grantul din partea Comisiei Europene a fost mărit cu 30 de milioane de euro, ceea ce va permite finalizarea construcției gazoductului mai devreme, dacă putem spune așa – pînă la sfîrșitul anului 2018.41 Asta deși lucrările încă nu au început.

De cealaltă parte, fostul premier Iurie Leancă declară într-un interviu ziua următoare că gazoductul demult ar fi putut fi funcțional, dacă la Chișinău n-ar fi existat „o rezistență, o reticență” din partea unor membri ai alianței de guvernare, pe lîngă opoziția din partea Moldovagaz.42

Poveste fără sfîrșit?

Proiectul gazoductului dintre România și Moldova este unul care tot începe și se termină. Deși se vehiculau cifre uriașe, iar inaugurarea tronsonului Iași-Ungheni în 2014 a fost prezentată drept un pas istoric, ce a urmat a fost practic o serie de scuze-explicații și promisiuni: că e doar prima etapă, că urmează a fi extins, că după ce va fi extins, va putea lucra la capacitate maximă, etc.

Mai degrabă, una dintre problemele reale pare să fie în perindarea guvernelor de la Chișinău – ba Filat, ba Leancă, ba Gaburici, ba Streleț, ba Filip și lipsa de continuitate politică și administrativă, combinată cu tentativa de exploatare electorală a proiectului. La fel de importantă rămîne a fi influența dublă a Gazprom (1) ca acționar majoritar al Moldovagaz și (2) ca furnizor unic de gaze naturale pentru RM, presa românească văzînd aici principalul obstacol.

Demnitarii însă au tot încercat să țină discuția în domeniul tehnic – studii de mediu, de impact social, de fezabilitate, memorandumuri peste memorandumuri, înțelegeri și vizite reciproce. Întîrzierile au fost mici și aparent neimportante, „o lună nu e grav” ne asigura Iurie Leancă, însă lună cu lună s-au transformat în ani. Astfel, livrările de gaz prin conductă au început abia la jumătate de an după „darea în exploatare”. În 2014, Andrian Candu spunea că segmentul Ungheni-Chișinău va fi gata în 2016. Acum suntem în 2017, construcția nici măcar nu a început încă, dar ni se spune deja că va fi gata în 2018, tocmai cînd vin alegerile. Nu putem decît să sperăm că nu este doar o nouă promisiune prea optimistă și că instabilitatea politică de la București și Chișinău nu va întîrzia din nou lucrările, deși istoria de pînă acum a gazoductului ne spune altceva.

Și chiar dacă va ajunge într-o zi la Chișinău, nu e garantat că povestea sa nu se va opri aici. Unii experți cred că miza adevărată a UE e să-l extindă pînă în Ucraina.43 Așa că epopeea continuă.

  1. Filat și Videanu au hotărât construcția unui gazoduct Ungheni-Iași, timpul.md

  2. Gazoductul Iași-Ungheni tot mai aproape de realitate, expresul.md

  3. Un pas înainte pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni, timpul.md

  4. Ponta: Eu mă duc la Chișinău ca să semnăm în sfîrșit proiectul pentru gazoductul Ungheni-Iași, epochtimes-romania.com

  5. Gazoductul româno-moldovean ar putea fi gata într-un an, business24.ro

  6. România vrea să inaugureze conexiunea de gaze cu Republica Moldova până la finele lui 2013, unimedia.info

  7. Ponta la Bruxelles: Dorim interconectarea rețelelor de gaz cu Moldova în acest an, unimedia.info

  8. Gazoductul Iași-Ungheni va fi finalizat până în decembrie, romanialibera.ro

  9. Gaz românesc pentru R. Moldova. Băsescu: E proiectul meu de suflet, unimedia.info

  10. A început construcția gazoductului Iași-Ungheni: ”Unim două maluri europene”, protv.md

  11. Băsescu îi dă peste nas lui Ponta: Lucrările la gazoductul Iași-Ungheni nu vor fi gata în decembrie, unimedia.info

  12. Lazăr și Vosganian la unison: Construcția gazoductului Iași-Ungheni nu va întârzia, unimedia.info

  13. A fost semnat contractul de finanțare pentru gazoductul Iași-Ungheni, unimedia.info

  14. Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova: „Faptul că am reuşit să lansăm construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, înseamnă că suntem pe calea cea bună", politicaromaneasca.ro

  15. Lucările la gazoductul Iași-Ungheni au fost finalizate în România. R. Moldova este în vacanță, timpul.md

  16. Iurie Leancă: Gazoductul Iași-Ungheni va fi gata în primăvara acestui an, realitatea.md

  17. Ordin de plată pentru gazoductul Iași-Ungheni, agora.md

  18. Premieră istorică! România devine exportator de gaze, iar Republica Moldova importă gaze și din Vest, tvr.ro

  19. A fost inaugurat gazoductul Iași-Ungheni. De la 1 septembrie, gazul românesc va trece Prutul, unimedia.info

  20. Gazoductul Ungheni-Chișinău, din 2016, n4.md

  21. Moldova-gaz se opune? Iurie Leancă explică de ce întârzie funcționarea gazoductului Iași-Ungheni, agora.md

  22. Badea: Nu se știe când va fi funcțional gazoductul Iași-Ungheni, unimedia.info

  23. Livrările de gaze pentru Republic Moldova încep de miercuri, hotnews.ro

  24. Viceministru al economiei, reținut într-un dosar de abuz de putere, ipn.md

  25. UE a finanțat conducta, România livrează gaze, basarabenii plătesc tarife impuse de ruși, „Gazprom” profită!, dw.com

  26. Petrom a sistat furnizarea gazelor către Republica Moldova. Un experiment de 2 săptămâni și 150,000 de euro, economica.net

  27. Republica Moldova este asigurată cu gaze naturale în volume depline, mec.gov.md

  28. Gazoductul Iași-Ungheni va fi prelungi până la Onești, România și Chișinău, Republica Moldova, mediafax.ro

  29. Conducta de gaze Ungheni-Chișinău va fi construită în 2016, agerpress.ro

  30. Gazele româneşti nu mai sunt dorite în Republica Moldova. Conducta Iaşi - Ungheni este inutilă, economica.net

  31. Gazoductul Iași-Ungheni este prima fază a proiectului de interconexiune cu sistemul de gaze al UE (România), mec.gov.md

  32. Scandal la Guvern. Studiul de fezabilitate pentru construcția conductei Ungheni-Chișinău a fost modificat, mold-street.com

  33. Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău costă aproape 85 de milioane de euro, tvr.ro

  34. Gazoductul Iași-Ungheni construit inutil. R.Moldova cumpără gaze tot de la ruși, realitatea.net

  35. Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău ar putea începe în primele luni ale anului viitor. Victor Vlad Grigorescu: "Am vorbit despre finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău. Primul lucru care trebuie sa-l finalizăm este proiectul tehnic", protv.md

  36. BERD oferă 41 de milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, mec.gov.md

  37. Guvernul acordă 550,000 de euro Republicii Moldova pentru gazoductul Ungheni-Chișinău, mediafax.ro

  38. Ministrul Economiei anunță cînd vor începe lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău, publika.md

  39. Banca UE şi BERD oferă suport pentru construcția gazoductului între Republica Moldova şi România, mec.gov.md

  40. Ambasadorul român Daniel Ioniță: Segmentul gazoductului Ungheni-Chișinău va fi dat în exploatare în 2019, agora.md

  41. Proiect de importanță națională! Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău prinde contur, publika.md

  42. Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va fi posibilă cu un an mai devreme, ipn.md

  43. TVR Moldova: Emisiunea „Punctul pe Azi”, youtube.com

  44. Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: Provocări și oportunități, expert-grup.org