În ajunul primei sale vizite la Bruxelles în calitate de președinte de țară, Igor Dodon a publicat un articol destul de pesimist vizavi de Acordul de Asociere cu UE, pe blogul său.1 Toate argumentele înșirate în acest articol au pus în lumină semi- sau total negativă Acordul de Asociere.

„Există o tendință de creștere a importului din țările europene al unui șir de mărfuri agroalimentare”, Igor Dodon

În particular, președintele a țintit liberalizarea comerțului cu UE, indirect învinuită pentru înrăutățirea relațiilor economice cu Federația Rusă. Limbajul critic al președintelui față de comerțul bilateral cu UE nu este o noutate. Acesta a criticat Acordul cu UE în timpul campaniei electorale, promițînd revizuirea și chiar anularea acestuia.

Vedeți la temă și articolul

Cît de ecologice sunt merele de la bunelu'?

Sensibili la agricultură

Exporturile moldovenești reprezintă un subiect destul de sensibil pentru opinia publică din țară. Or, acestea asigură practic o treime din PIB și reprezintă un factor stimulator pentru agricultură (sub 15% din PIB în 2015). Anume din acest considerent președintele Dodon exploatează cu regularitate acest subiect, precum și fobiile conexe existente în societe. Prin urmare, în continuarea discursului electoral, președintele Dodon a scris pe blog că „există o tendință de creștere a importului din țările europene al unui șir de mărfuri agroalimentare”.

Este însă corectă această afirmație? Datele statistice arată o realitate puțin diferită. Mai mult ca atît, există explicații logice cu privire la unele produse agroalimentare ale căror importuri din UE chair au crescut.

„Șirul” de produse agroalimentare europene care „inundă” Moldova

Deși președintele se referă la un „șir de mărfuri” agroalimentare din UE, acesta specifică o listă foarte scurtă de produse agroalimentare. Lista include o serie de legume (roșii, ceapă, porumb, varză, salată, morcovi etc.), un singur tip de fructe (merele) și trei produse de origine animală (ouă, lapte și smîntînă), precum și zahărul.

Președintele a ales să critice UE, chiar dacă importurile din CSI, din care face parte și Federația Rusă, la fel s-au majorat.

Desigur, datele statistice cu care a operat președintele Dodon confirmă că anumite importuri de legume și fructe au sporit în 2015 comparativ cu 2014 (roșii – de la 165 t. la 796 t., mere de la 292 t. la 1536 t.). Cu toate acestea, deja în 2016 Moldova a importat mai puține roșii din UE (de la 796 t. la 585 t.). Altfel spus, comerțul exterior este extrem de volatil și depinde de cererea internă din Moldova și de prețul produselor de pe piața europeană.

Totodată, doar axarea pe UE distrage atenția de la importurile din CSI, de unde importurile de mere au crescut (în 2016 față de 2015 – de la 150 t. la 773 t.). O situație identică a fost înregistrată și la zahăr, unde experții arată că importurile din țările CSI au crescut de 1000 de ori.2 În ciuda acestui fapt, președintele a ales să critice UE, chiar dacă importurile din CSI, din care face parte și Federația Rusă, la fel s-au majorat.

Ouă și lapte din import tot pentru afaceri moldovenești

Importurile mai mari de ouă și lapte nu semnifică în mod obligatoriu ceva negativ pentru Moldova. Bunăoară, sporirea importurilor de ouă semnalează evoluții pozitive în sectorul avicol, deoarece toate acestea erau destinate în exclusivitate pentru incubație.

În același context, volumul mai mare de lapte și smîntînă adus din UE (+52%) este rezultatul extinderii capacităților de producție a întreprinderilor din Moldova. În acest fel, producătorii moldoveni pot asigura necesarul de materie primă pentru producția internă de lactate,3 care au o valoare adăugată.

Tendințe similare s-au observat și la importurile de porumb și semințe de floare soarelui, care la fel servesc pentru a crește potențialul sectorul agricol moldovenesc.

Unele importuri cresc, altele scad vertiginos

Președintele Dodon a tras alarma în privința unui număr mic de produse agroalimentare, ale căror importuri cresc, de regulă, din motive obiective. Dar el a omis un grup larg de bunuri pentru care importurile au scăzut - băuturi alcoolice tari, fructe (caise, cireșe, piersici, bace/pomușoare), cartofi, brînză și caș.

Motivele directe și indirecte ale sporirii importurilor

Sporirea importurilor de legume și fructe europene este o consecință indirectă a embargoului comercial introdus de Federația Rusă contra UE. În acest fel, Moscova a penalizat europenii pentru sancțiunile economice introduse față de statul rus pentru acțiunile contra Ucrainei (Crimeea, Donbas). În consecință, piața europeană a devenit supraaglomerată cu propriile bunuri agroalimentare, ceea ce a împins prețurile în jos. Astfel, acestea au devenit mai atractive pentru importatorii moldoveni.

La fel, unele importuri de fructe au fost destinate pentru re-export în Federația Rusă. Lucru făcut de către grupuri obscure din Moldova și nu din Europa. Prin urmare, merele poloneze, transformate peste noapte în mere moldovenești, se îndreptau spre piața rusească. Asemenea scheme au afectat imaginea producătorilor moldoveni și a motivat autoritățile ruse să solicite controale mai riguroase la fructele importate din Moldova.4

Important de reținut

Este important de reținut că importurile din UE au scăzut cu circa 15% în 20165 față de cifrele înregistrate în 2014, cînd Acordul de Asociere a intrat provizoriu în vigoare. Acest fapt dezminte profețiile euroscepticilor moldoveni despre afluxul de bunuri europene chipurile provocat de Acord.

Din cauza înghețurilor și ninsorilor din această primăvară, în Moldova ar putea să existe deficit de anumite fructe și legume. De aceea, importurile din Europa vor fi necesare sau chiar vitale pentru consumatorii moldoveni, chiar dacă ulterior acestea ar putea deveni din nou ținta euroscepticilor de la Chișinău.