Cea mai importantă inițiativă legislativă a lui Vlad Plahotniuc, menită să „ofere fiecărui cetățean un acces mai mare la procesul decizional la nivel legislativ” și să „crească responsabilitatea partidelor”, anunțată cu tam­-tam în februarie 20121, așa și nu a devenit lege.

Inițiativa viza schimbarea sistemului electoral prin alegerea a 50 de deputați în circumscripții uninominale și nu pe liste de partid. Inițiativa a eșuat, iar ideea a strălucit prin absență în toate cele 4 programe de guvernare ale alianțelor din următorii 4 ani. Asta chiar dacă autorul inițiativei a avut un cuvînt greu de spus în formarea tuturor celor patru alianțe.

„Cetățenii trebuie să știe pentru cine votează și să­-și cunoască aleșii, iar legiuitorii să nu se mai ascundă îndărătul listelor de partid”, Vlad Plahotniuc2

Nici în discursul de candidat al PD la funcția de premier din 13 ianuarie 20163 Vlad Plahotniuc nu a pomenit de schimbarea felului în care sunt aleși deputații. Vom încerca în acest articol să explicăm de ce a apărut și dispărut această idee și de ce nimeni nu­-și mai aduce aminte de ea.

Ce înseamnă vot în circumscripție teritorială?

Prima inițiativă majoră a lui Vladimir Plahotniuc, pe cînd era „simplu” deputat, a vizat modificarea Codului Electoral. Schimbarea majoră implica alegerea a 50 dintre deputații din Parlamentul Moldovei în circumscripții uninominale. Autorul inițiativei considera că soluția propusă „ar fi un pas mare în direcția responsabilizării clasei politice”4

Așa și este.

În dezbateri, un exercițiu democratic atît de necesar, participă cîte 2­-3 persoane de la fiecare partid, restul doar fac tribună.

O să explicăm pe puncte care e diferența între votul pe liste și votul uninominal:

1: În prezent, deputații în Moldova sunt aleși pe liste electorale decise de partide. Formarea acestor liste se face netransparent. Multe partide pun în fața garniturii 3­-4 politicieni cunoscuți pe post de locomotivă, iar în continuare plasează persoane obscure care nu ar cîștiga niciun scrutin. De multe ori aceste persoane sunt plasate în listă în ultima zi în care sunt posibile modificări, chiar în preajma alegerilor.5

2: Alegerea pe liste favorizează aducerea în Parlament a unor „deputați­-portmonee” sau a unor persoane docile, incapabile să se împotrivească liderului de partid care, deseori, îi selectează anume pe acest criteriu. Astfel, în dezbateri, un exercițiu democratic atît de necesar, participă cîte 2-­3 persoane de la fiecare partid, restul doar fac tribună. Republica Moldova a avut deputați cu zero inițiative legislative timp de un an.6

3: Alegerile uninominale, în proiectul analizat, includeau:

  • Alegerea a 51 de deputați pe liste de partid, iar a altor 50 în circumscripții uninominale.

  • Împărțirea Moldovei în 50 de circumscripții electorale, ce ar cuprinde cam 50.000 de alegători fiecare.

  • În fiecare circumscripție cetățenii ar fi votat o dată pentru partid și listă, a doua oară pentru unul din candidații concreți din circumscripția lor.

  • Drept rezultat, fiecare cetățean ar avea un deputat care reprezintă comunitatea din circumscripție sa în Parlament.

  • Parlamentul ar avea mai puțini membri dubioși și mai mulți lideri, trecuți prin dezbateri și campanii electorale, cunoscuți de cei care îi votează.

  • Parlamentul ar fi un mix de deputați mandatați de partide și deputați veniți din circumscripții.

A fost inițiativa un copil mort din fașă?

Sunt cîteva detalii care sugerează că această inițiativă a fost un eșec planificat.

Parlamentul Republicii Moldova ne­-a deprins deja că modificările dorite cu adevărat se fac repede, pe furiș și cu publicul total nepregătit. În special cînd se fac modificări la Codul Electoral. Și schimbările pragului electoral7 și schimbarea modului de distribuție a mandatelor în Parlament8 și modificările de procedură privind alegerea președintelui9 au trecut procesul de aprobare rapid și fără gălăgie. Aceste modificări erau cu adevărat dorite de majoritatea parlamentară, care a fost și beneficiarul lor.

Doar în două cazuri majoritatea a apelat la opinia publică pentru a modifica regulile de joc ale democrației și ambele cazuri au fost eșecuri.

În primul caz, al inițiativei de a avea alegeri directe ale președintelui, AIE­2 a fost nevoită să organizeze un referendum, din lipsă de voturi în Parlament. Referendumul a eșuat, în condițiile în care partidele din alianță au început campania electorală prezidențială în loc să promoveze participarea la referendum.

Al doilea caz este inițiativa cu votul uninominal. Ea a fost anunțată de Vlad Plahotniuc într­un interviu exclusiv acordat ziarului Komsomolskaya Pravda v Moldove10. Au urmat o mulțime de acțiuni puternic mediatizate: consultări în alianță, consultări publice, emisiuni de dezbateri dedicate proiectului, sondaje de opinie și campanii mediatice. În presă au apărut titluri triumfaliste chiar și cu ocazia avizării proiectului de fiecare din comisiile parlamentare11, lucru ignorat pentru sute de alte proiecte anual. Proiectul a fost votat în prima lectură, dar într­a doua lectură, toate modificările legate de introducerea votului uninominal au dispărut.

Plahotniuc a sugerat că „acest lucru nu s­a dorit de alianță”.

„Regret că nu a trecut de Parlament, poate unii nu erau pregătiți pentru asta [...] Atunci cînd vom considera că e momentul potrivit, vom lansa din nou proiectul în dezbatere”, Vlad Plahotniuc.12

La 29 Octombrie 2013, după prima renunțare la mandatul de deputat, într­-un interviu exclusiv ziarului Timpul, Vlad Plahotniuc a declarat că renunțarea la votul uninominal „ar însemna să renunț la un angajament politic pe care l­am făcut în fața oamenilor. Regret că nu a trecut de Parlament, poate unii nu erau pregătiți pentru asta, dar mai devreme sau mai târziu vom avea vot uninominal sau mixt, pentru că cetățenii vor asta, asta arată toate sondajele de opinie și e normal ca ei să aibă un control mai strict asupra celor pe care îi trimit în Parlament.”13

Introducerea votului uninominal nu se regăsește în programul de guvernare a actualei alianțe de guvernare.

Două întrebări

  • Poate răspunsul la întrebarea de ce nu a trecut inițiativa se ascunde chiar în modul în care a fost formată actuala majoritate?

  • Astăzi, criza de încredere în instituțiile statului oferă un context potrivit pentru readucerea în dezbaterea publică a proiectului de responsabilizare a clasei politice. Va dori clasa politică să participe la această dezbatere?