Joi, 10 noiembrie la 9:00 a fost planificată o dezbatere la Radio Moldova între candidații la funcția de președinte, Maia Sandu și Igor Dodon. Ambii candidați au trimis la emisiune persoane de încredere. Din partea lui Igor Dodon la dezbatere a participat consilierul PSRM în Consiliul Municipal Chișinău Ion Ceban. Din partea Maiei Sandu s-a prezentat deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc.

Dezbaterea a fost una aprinsă, plină de acuzații reciproce pe care am decis să le verificăm. Spre deosebire de dezbaterile dintre candidați, aceasta a fost una mai săracă în erori factologice.

Ion Ceban: „Maia Sandu este cea care împreună cu Șleahtițchi au reintrodus Istoria Românilor în școli...”

Afirmație falsă. Istoria Românilor se predă în școlile din Republica Moldova, cu mici întreruperi, de la declararea independenței pînă în ziua de azi. Inclusiv pe perioada cît la putere a fost comunistul Voronin (2001-2009), Ministerul Educației nu a schimbat denumirea obiectului predat în școli.

Evenimentele la care face referință Ion Ceban țin de decizia ministrului Șleahtițchii de a modifica denumirea obiectului în „Istoria”, fără a impune nici o modificare privind conținutul manualelor (care tot de istorie a românilor au rămas). Decizia dată a fost luată în august 2011 și a fost anulată de același ministru Șleahtițchi în martie 2012. Pe tot parcursul acelui an școlar 2011-2012 în toate școlile și liceele din țară s-a predat Istoria Românilor. Acest obiect nu a fost scos și, respectiv, nu putea „să revină” în școli.

În plus, tentativa de a lipi tema de Maia Sandu e și ea falsă – candidatul PAS a devenit ministru al educației în iulie 2012, după ce acest subiect s-a epuizat.

Vadim Pistrinciuc: „Vreau să-i mulțumesc dlui Igor Dodon că l-a votat în 2012 în calitate de președinte pe Nicolae Timofti, un unionist declarat...”

Afirmație manipulatorie.

În 2012, proaspăt plecat din Partidul Comuniștilor, Igor Dodon a votat pentru alegerea lui Nicolae Timofti în calitate de președinte numai după consultări cu acesta și înaintarea a zece condiții, numite de socialist „Testul statalității”1 - o listă din zece puncte, din care primele trei erau:

  1. Protejarea şi afirmarea statalităţii, integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii statului moldovenesc;

  2. Respectarea neutralităţii ţării şi neacceptarea aderării Republicii Moldova la niciun bloc politico-militar, precum şi neadmiterea dislocării de trupe şi a obiectelor militare ale altor state pe teritoriul RM;

  3. Respectarea normelor constituţionale în vigoare şi păstrarea intactă a tuturor prevederilor Constituţiei statului; neacceptarea adoptării unei Constituţii noi;

După întîlnirea dintre grupul de trei deputați condus de Dodon, acesta s-a arătat satisfăcut de discuția cu Timofti. La acel moment Nicolae Timofti era un mare necunoscut pentru opinia publică din Moldova. Președintele a devenit ulterior perceput drept unionist după mai multe declarații publice făcute în calitate de președinte.

Ion Ceban: „Domnul Dodon pe problema Crimeii a spus exact ceea ce a spus și Trump”

Afirmație manipulatorie.

Poziția lui Trump pe problema Crimeii e diferită de cea a lui Igor Dodon expusă la postul RTR Moldova. Trump îl acuza în septembrie 20162 pe Obama că i-a permis lui Putin să ia Crimeea și că „oamenii îi iartă asta lui Obama”. Ion Ceban, probabil face referire la un citat rupt din contextul unui interviu din 2014, în care Trump declara că „Putin deja e acolo (în Crimeea). Dar eu nu sunt acolo. Obama e acolo.”

Pentru că acest citat a fost preluat de foarte multe surse de informare, în august 2016 el revine la el și îl explică pe contul său Twitter: „Cînd am spus că Putin nu va intra în Ucraina, puteți fi siguri pe asta; am avut în vedere – dacă eram eu președinte. Dar Putin deja e în Crimeea!”3

O altă confuzie generată de Trump, legată de Crimeea, a fost întrebarea-capcană „Dvs. în calitate de președinte veți dori să recunoașteți Crimeea ca a Rusiei și să ridicați sancțiunile”? La care Trump a răspuns: „Da, noi vom analiza acest lucru”, răspunsul său utilizat de obicei la întrebările-capcană pentru care nu este pregătit. Nici administrația președintelui rus nu a luat acest răspuns în serios, etichetîndu-l drept retorică electorală.4

Întreaga campanie a lui Trump a inclus atacul că președintele Obama este slab, unul din argumente fiind că el a permis lui Putin să ocupe Crimeea. Declarația lui Igor Dodon că peninsula aparține de facto Rusiei nu se regăsește în poziția președintelui-desemnat al SUA.

Nu am găsit nicăieri în declarațiile lui Trump la tema Ucrainei afirmația că „de facto Crimeea aparține Rusiei”.

Vadim Pistrinciuc: „PSRM a susținut referendumul anticonstituțional din Găgăuzia”

Parțial adevărată.

În februarie 2014 pe teritoriul autonomiei Găgăuze a avut loc o consultare a populației la tema aderării la UE sau la Uniunea Euroasiatică. Organizatorii din regiune au numit acest exercițiu referendum, cu toate că el nu a fost recunoscut de CEC și nu a avut nici o consecință juridică.

Chiar dacă PSRM ca partid nu a participat la organizarea „referendumului”, liderul PSRM Igor Dodon a condamnat de nenumărate ori public acțiunile legale pornite contra acestora: „între timp, la doar cîteva sute de kilometri de Kiev, în Republica Moldova, în Găgăuzia, sunt intentate dosare penale, sunt organizate percheziţii la domiciliu, sunt amenințați cu sunete și vizite de la SIS cetățenii simpli și aleși ai poporului care au făcut un lucru nevinovat – și-au exprimat în mod pașnic opinia la referendum.”5

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.