În fiecare an, de Ziua Europei, pe 9 mai, comunitatea europeană sărbătorește pacea și unitatea în Europa. Pe aceeași dată, o mare parte din țările CSI continuă să sărbătorească Ziua Victoriei. În cazul nostru, în Republica Moldova, conceptul de marcare a victoriei asupra fascismului, în pofida pierderilor umane colosale suferite de toate părțile implicate în Cel de-al Doilea Război Mondial este, în continuare, mărul discordiei.

Astăzi, pe 9 mai, în ziua cînd societatea în care trăim se împarte în două din cauza a încă unui motiv, am rugat trei istorici—Vlad Mischevca, Dan Nicu și Virgil Pâslariuc—să comenteze cîteva din declarațiile recente ale președintelui Igor Dodon în legătură cu data de 9 mai.

Igor Dodon despre Ziua Europei pe 9 mai

„Condamn categoric aprobarea deciziei privind declararea zilei de 9 mai drept Ziua Europei. Am de gînd să blochez promulgarea acesteia. În R. Moldova, noi am celebrat și vom celebra Ziua Victoriei. Memoria strămoșilor eroi, care au eliberat lumea de fascism pentru noi e sfîntă.”1

Vlad Mischevca: E un lucru clar. Ziua Europei unește națiunile și reamintește calvarul Celui de-al Doilea Război Mondial. Iar Ziua Victoriei, în forma propogandei ruse, ne contrapune.

Dan Nicu: Igor Dodon are dreptul, conform Constituției, să blocheze promulgarea unui act normativ adoptat de Parlament, însă nu mai mult decît o singură dată. În cazul în care Parlamentul adoptă actul normativ din nou, după ce acesta îi este remis de la birourile instituției prezidențiale, actul fiind ulterior publicat în Monitorul Oficial, Igor Dodon își epuizează orice drept constituțional de a împiedica intrarea acestuia în vigoare.

Virgil Pâslariuc: Cu același succes Dodon ar putea bloca promulgarea faptului că 2x2=4 (evident, în cazul în care președintele nu a ajuns la alte calcule), deoarece Ziua Europei este un fapt istoric și se sărbătoreşte pe 9 mai. În această zi, în anul 1950, Robert Schuman face o Declaraţie care pune bazele Uniunii Europene. Prin propunerea de crearea a Comunității Europene Cărbunelui și Oţelului (CECO), organizație transnațională care ar unifica industriile Franței, Germaniei și altor state se pun bazele unei noi comunități continentale. Este un gest simbolic, deoarece face un pas important de împăcare istorică între cele două națiuni beligerante – Franța şi Germania, care au stat la originea celor două războaie mondiale. Aspirațiile europene ale Republicii Moldova, reflectate inclusiv în documentele oficiale, fac declarația lui Dodon ilegale.

Cît priveşte Ziua Victoriei, este cunoscut faptul că armistițiul dintre reprezentanții coaliției anti-hitleriste și cele ale Germaniei a fost semnat în ziua de 8 mai la Berlin. Reprezentantul părţii sovietice, mareșalul Jukov, a tărăgănat cît a putut sosirea la conferință, astfel încît semnarea documentului final producîndu-se după ora 23:00. După ora Moscovei era deja 9 mai. Stalin a decis acest lucru pentru a diviza sărbătorirea Zilei Victoriei în Europa, făcînd primul pas simbolic spre destrămarea coaliției și ceea ce s-a numit ulterior lăsarea „cortinei de fier”.

Igor Dodon despre partenerul strategic Rusia

La conferința „Federația Rusă și Republica Moldova: 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice”, de la sfîrșitului lui aprilie, președintele Dodon a declarat:2

„Rusia este principalul nostru partener strategic. Istoria relațiilor noastre numără nu doar 25 de ani, ci mai multe secole. Ne unește o singură credință ortodoxă și mai multe veacuri de istorie comună. Rusia este garantul reglementării diferendului transnistrean și întreprinde acțiuni de o importanță majoră în procesul de apropiere a celor două maluri ale Nistrului. Principalul reper în calea reglementării conflictului l-a reprezentat Memorandumul din anul 1997, inițiat de ilustrul diplomat rus, Evgheni Primakov, în acest an fiind marcat jubileul de 20 de ani al acestui act.”

Vlad Mischevca: Rusia este principalul nostru partener strategic? Atunci de ce atunci exportăm cel mai mult în UE? Ne unește o singură credință ortodoxă și mai multe veacuri de istorie comună? Biserica este deosebită, prin Constituție, de Stat. Istoria comună a Moldovei dintre Prut și Nistru (din care astăzi parțial face parte R. Moldova) și a Rusiei numără doar puțin mai mult de un secol (1812-1917), cînd am făcut parte în calitate de gubernie țaristă anexată. Țara Moldovei, care s-a unit cu Țara Românească la mijlocul sec. XIX, nu-și are continuitate politico-juridică în formațiunea statală artificială – RSSM.

Dan Nicu: „Ne unește o singură credință ortodoxă” – credința ortodoxă este împărtășită de greci, români, georgieni, bulgari, sîrbi, ruși și alte popoare. Chiar dacă majoritatea parohiilor ortodoxe din Republica Moldova (aproximativ 75%) aparțin de ceea ce numim „Mitropolia Moldovei”, asta nu dă dreptul președintelui statului laic Republica Moldova, fostului președinte al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, să se erijeze în reprezentantul preferințelor religioase a întregii populații a Republicii Moldova.

În privința reeglementării diferendului transnistrean, calitatea de garant a Federației Ruse în conflictul din Transnistria intră în conflict cu calitatea acestui stat de parte beligerantă pe tot parcursul războiului din 1992.

În privința Memorandumului din 1997. Actul semnat de ministrul de externe din acea perioadă al Federației Ruse, Evgheni Primakov, și președintele de atunci al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, prevedea obligativitatea părților de a construi un „stat comun” pe ambele maluri ale Nistrului, făcînd posibile, juridic, inițiativele de mai tîrziu ale Rusiei, printre care se numără și „Memorandumul Kozak”.

Virgil Pâslariuc: Cît privește rolul de „garant al reglementării conflictului transnistrean”, s-a pronunțat recent Curtea Constituțională, care fără echivoc a declarat regiunea drept teritoriu „ocupat”. Între statutul de „ocupant” (dacă un teritoriu este „ocupat”, înseamnă că există și un „ocupant”, chiar dacă CC nu-l nominalizează) și „garant” există o anumită diferenţă.

Este foarte confuză și declaraţia conform căreia pe noi ne unește „credința ortodoxă și mai multe veacuri de istorie comună”. De altfel, același lucru este valabil și pentru relația noastră cu România, legătura pe care Dodon o contestă cu atîta vehemenţă. Probabil, ar trebui să se determine într-un final în privința criteriilor care stau la baza atitudinilor și emoțiilor sale. Lucru și mai straniu, dacă ne aducem aminte că statul sovietic, un adulator deschis al căruia se declară Dodon, a fost unul din marii prigonitori ai Ortodoxiei pe aceste meleaguri. Îi readuc aminte preşedintelui că în timpul administrației sovietice în RSSM au fost închise toate așezămintele monahale, cu excepţia uneia singure, și sute de biserici. Multe din acestea au fost transformate în grajduri, depozite, săli de sport, instituții medicale, inclusiv ospicii. Îi aduc aminte de zecile de biserici demolate, multe din ele din Chişinău, adevărate monumente istorice, pierdute iremediabil. De aceea, clericalismul pe care-l afişează cu atîta ardoare seamănă foarte mult cu un oportunism, vecin cu ipocrizia.

Evident că nu putem nega existența unei „istorii comune” și nici chiar un rol important pe care l-a avut imperiul în această regiune, dar această prezenţă nu poate anula problema „costurilor” pe care le-am avut de plătit ca neam în toată această perioadă (deportările, foamea organizată etc.) și nu cred că ar fi un bilanț de care ar fi fost mîndru un președinte al Republicii Moldova.

Igor Dodon despre dorința de a prieteni cu Rusia

„Majoritatea populației Moldovei se pronunță ferm pentru menținerea relațiilor de prietenie cu Rusia. Este o realitate pe care o confirmă atît sondajele de opinie, cît și rezultatul ultimelor alegeri directe ale Președintelui Republicii Moldova.”3

Vlad Mischevca: Majoritatea covîrșitoare a oricărui stat din Estul Europei se pronunță pentru relații de prietenie și colaborare reciproc avantajoasă cu Rusia. R. Moldova nu este o excepție.

Dan Nicu: Sondajele de opinie din ultima perioadă arată o împărțire a populației Republicii Moldova, după preferințele lor geopolitice, într-o tabără pro-occidentală și una pro-rusă, din care cea pro-occidentală a avut întotdeauna după 2009 o majoritate în fața cele pro-ruse, oricît de fragilă ar fi fost (de obicei, în jur de 1-5% diferență).

Virgil Pâslariuc: Un conducător de stat ar trebui să fie mai responsabil în declaraţiile sale şi să nu generalizeze nepermis. Bunăoară, ultimul Barometru al Opiniei Publice arată foarte clar că numărul celor care sunt pentru Uniunea Europeană şi Uniunea Euroasiatică se află în echilibru. Ţara este divizată şi pe aceasta joacă cu cinism unii politicieni iresponsabili.

Igor Dodon despre tehnica militară sovietică vs. tehnica NATO

Comentînd o serie de fotografii postate pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon a scris:4

„Astea vouă nu vi-s Hummere NATO! Am ordonat Ministerului Apărării să expună în acest an în piața centrală a Chișinăului tehnică militară sovietică, de azi [7 mai] și pînă pe 10 mai. Nimeni n-o să ne facă să uităm marea faptă eroică a buneilor și străbuneilor noștri! Nu uităm! Ne mîndrim!”

Vlad Mischevca: Fără ajutorul aliaților americani și englezi, care au susținut URSS cu tehnică militară ș.a., sovieticii nu ar fi biruit Germania hitleristă. Iar tehnica contemporană rusă este nu atît și nu în toate performantă... Vezi cazul purtătorului de avioane Amiral Kuznețov, navei Liman ș.a.

Virgil Pâslariuc: „Amatorismul” lui Dodon în problemele de istorie se regăsesc și în această afirmaţie deșucheată. Programul Land-Lease conform căruia SUA a ajutat statele coaliției anti-hitleriste între 1941-1945 cu suma astronomică de 50 de miliarde de dolari (667 miliarde în echivalentul de azi) a permis Armatei Roșii să se echipeze cu arme, muniții, echipament militar și alimente care au ajutat apropierea Victoriei. Pentru soldații sovietici asemenea mărci de automobile ca Chevrolet, Dodge sau Studebaker erau mult mai familiare decît cele rusești, deoarece prin Lend-Lease americanii au livrat Armatei Roșii aproape jumătate de milion de automobile. Să negi sau să minimalizezi acest suport este un gest pe cît de ignorant, pe atît de iresponsabil.

În ceea ce privește comparația care tehnică este mai bună, aici ne aflăm în zona unor speculații care-și au rădăcina încă în ideologia perioadei „războiului rece”, pe care Dodon, nu știu de ce, ține să le reanimeze. Dacă dorești ca Republica Moldova să aibă relaţii de prietenie și cu Vestul, și cu Estul, asemenea afirmații sunt absolut neavenite.

Igor Dodon despre drapelul comun al Victoriei

Comitetul „Victorie” a propus ca la 9 mai să fie formată o singură coloană fără drapele și simboluri de partid, care i-ar putea întruni pe toți reprezentanții societății civile.

„Am acceptat această inițiativă și am propus, în scopul evitării unor interpretări negative, ca în fruntea coloanei să meargă veterani ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei, ceea ce va consolida și mai mult societatea noastră sub drapelul comun al Victoriei”, a declarat Președintele țării.5

Dan Nicu: Atîta timp cît în coloană nu există drapele, nu este clar care anume este „drapelul comun al Victoriei”. Dacă este vorba despre drapelul de stat al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, un stat inexistent, atunci Igor Dodon, aflîndu-se în funcția de președinte, nu onorează drapelul de stat al Republicii Moldova, ci drapelul unui stat inexistent.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

  1. facebook.com/dodon.igor: Категорически осуждаю принятие закона о провозглашении 9 Мая "днем Европы"., facebook.com

  2. Președintele Igor Dodon a participat la conferința ”Federația Rusă și Republica Moldova: 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice”, president.md

  3. Ibid.

  4. Citiat original: „Это вам не НАТО-вские хаммеры! Приказал Министерству обороны выставить в этом году на центральной площади Кишинева советскую военную технику, с сегодняшнего дня и до 10-го мая. Никто и ничто не заставит нас забыть великий подвиг наших дедов и прадедов! Мы помним! Мы гордимся!” facebook.com/dodon.igor: Это вам не НАТО-вские хаммеры!, facebook.com