Moldova ar putea să rămînă fără apă în Nistru. Despre asta avertizează ecologiștii de ani de zile, însă autoritățile moldovenești rămîn surprinzător de tăcute. Problemele sunt cauzate de Complexul Hidroenergetic Nistrean, pe care Ucraina continuă să-l lărgească, planificînd construcția a încă șase hidrocentrale.

Ce este Complexul Hidroenergetic Nistru?

Complexul a fost planificat și început încă pe timpul URSS. Prima centrală hidroelectrică a fost dată în exploatare în 1983 la Novodnestrovsk, iar cea de-a doua la Nahoreanî, lîngă Naslavcea, a început să lucreze în 2000. Între ele exista și un lac tampon, menirea căruia era „de liniștire”. Asta înseamnă că acest lac asigura un debit stabil al Nistrului, chiar dacă descărcările de apă de la Novodnestrovsk variază în funcție de lucrul turbinelor. Mai mult, lacul tampon asigura și o temperatură optimă a apei din rîu.

În 2009 însă, ucrainenii au deschis o centrală hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP)1 și au convertit lacul tampon în bazin inferior pentru această centrală, fără a se consulta cu partea moldovenească. Astfel, lacul care trebuia să amelioreze impactul complexului energetic asupra Nistrului, acum va amplifica acest impact.

CHEAP funcționează la fel de dubios precum sună: noaptea, cînd consumul de electricitate e scăzut, acesta pompează apa dintr-un bazin inferior într-unul superior, cheltuind surplusul de electricitate. Ziua, în schimb, dă drumul apei înapoi, care învîrte turbinele și produce electricitate. În practică, o astfel de centrală reține și mai multă apă decît una obișnuită. Totodată, cauzează fluctuații periculos de mari ale nivelului apei.

CHEAP. O astfel de centrală reține și mai multă apă, și cauzează fluctuații periculoase ale nivelului apei.

Cum afectează asta rîul?

Principala consecință este scăderea debitului și a nivelului Nistrului. În fluviu, pur și simplu, rămîne mai puțină apă fiindcă se construiesc tot mai multe baraje și bazine care rețin apa. Aceste lacuri de acumulare expun o suprafață mai mare de apă aerului și soarelui, astfel se evaporă mult mai multă apă.

Potrivit Elenei Zubcov, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, debitul mediu normal al Nistrului ar trebui să fie între 240 și 280 m³ pe secundă. În realitate însă, cifra oscilează între 70 și 100 m³/s pe parcursul a 70% din zilele anului.2

O altă problemă e că bazinul de la Novodnestrovsk este situat pe un fundament de roci carstice, care permit scurgeri majore de apă. Elena Zubcov spune că din această cauză se pierd în jur de 1,3 miliarde de m³ de apă, adică aproximativ 10-20% din debitul anual al Nistrului.

Pierderi de apă. Debitul fluviului scade după ce apa din lacurile de acumulare se pierde prin evaporare și scurgeri.

Dincolo de scurgeri și evaporare, o problemă majoră e lipsa coordonării dintre autoritățile moldovenești și ucrainene. Cele din urmă, care controlează barajele, adesea nu țin cont de nevoile Moldovei și nu asigură debitul minim necesar rîului.

De asemenea, fluxul redus și instabil de apă poate duce și la înnămolirea rîului, precum și la înlocuirea plantelor de rîu cu plante de apă stătătoare. Practic, secțiuni întregi ale rîului se transformă în mlaștini. Totodată, scade capacitatea de auto-epurare a fluviului – capacitatea Nistrului de a se curăța singur. În consecință, sporește impactul poluării – toate apele uzate, industriale, toate gunoaiele aruncate în rîu îl vor murdări și mai mult.

Impactul ecologic

O altă problemă e faptul că în lacurile de acumulare apa se stratifică, iar în straturile de la fundul rezervorului, de unde i se dă drumul în rîu, este mai rece și mai puțin oxigenată. La rîndul ei, evaporarea crește salinitatea apei. Consecințele sunt foarte grave pentru ecosistemele de pe fluviu.

Din cauza barajelor, în unii ani Nistrul e lipsit de viitura de primăvară, care este esențială atît pentru curățirea rîului, cît și pentru depunerea icrelor la unele specii de pești. Potrivit unui studiu al AȘM din 2012, 50-60% din femelele speciilor valoroase și-au pierdut capacitatea de reproducere. Din Nistru au dispărut specii precum morunul, nisetrul, păstruga, păstrăvul, țigănușul, lipanul, cosacul, țiparul, cernușca etc. Totodată, producția de zooplancton a scăzut de 4,6-7,2 ori, iar cea de zoobentos (organisme care trăiesc la fundul apei) de 2-3 ori.3

Dispăruți: morunul, nisetrul, păstruga, păstrăvul, țigănușul, lipanul, cosacul, țiparul, cernușca etc.

Pericolul pentru moldoveni

Riscul nu este doar unul ecologic. Cu tot mai puțină apă în Nistru, o bună parte din moldoveni ar putea rămîne fără apă potabilă. Chișinăul este practic în întregime dependent de apa din Nistru. Pericolul nu este ipotetic, în 20154 și în 2016,5 nivelul rîului a scăzut pînă la unul critic, astfel încît autoritățile moldovenești au fost nevoite să roage partea ucraineană să dea drumul la mai multă apă. Deși publicul a fost asigurat că de vină e seceta, problema putea fi evitată dacă autoritățile ar fi coordonat din timp cu omologii lor ucraineni asigurarea unui debit minim de apă care să poată face față secetei.

Problema nu este nici măcar strict a moldovenilor. Într-o poziție asemănătoare sunt și locuitorii regiunii Odesa din Ucraina, care vor avea de suferit și ei. Potrivit unui raport al Centrului Ecologic Național al Ucrainei din 2006, scăderea nivelului apei în Nistru va face ca apa sărată (nepotabilă) a Mării Negre să ajungă la stația de alimentare cu apă a Odesei, ceea ce va lipsi orașul și regiunea de apă potabilă.6

Experții avertizează că acestă schimbare va afecta întregul bazin hidrologic al rîului. Asta înseamnă că ar putea seca izvoare, fîntîni și ape subterane, agravînd și mai mult problema lipsei de apă potabilă. La rîndul ei, lipsa de apă creează condiții propice pentru izbucnirea unor epidemii. Potrivit specialiștilor, Moldova s-ar putea confrunta cu o adevărată criză umanitară.7

Însă problemele nu se limitează aici. Schimbarea componenței chimice și scăderea nivelului de apă a rîului poate cauza costuri indirecte, fiindcă afectează pescuitul, vînatul, serviciile de turism și recreere, dar mai ales agricultura. În primul rînd, vor fi lovite sistemele de irigație. În al doilea rînd, schimbările chimice în apă afectează compoziția solului și a apelor freatice, ceea ce poate dăuna culturilor agricole, dar și pădurilor.

Potrivit specialiștilor, Moldova s-ar putea confrunta cu o adevărată criză umanitară.

Ce (nu) face Moldova?

Experții spun că acțiunile Ucrainei încalcă mai multe documente, inclusiv cîteva directive europene pe care atît Chișinăul, cît și Kievul și le-au asumat în cadrul Acordurilor de Asociere cu UE, dar și Tratatul Comunității Energetice Europene, la care cele două state au aderat în 2009.8

Potrivit lui Ion Efros, cercetător și analist energetic în cadrul Institutului de Politici Publice, e suspicios faptul că în proiectul acordului dintre Moldova și Ucraina nu se face nicio referință la Acordurile de Asociere sau la Tratatul Comunității Energetice. Aceste documente conțin fiecare cîte patru directive ce ar putea fi invocate de Moldova în cadrul negocierilor pentru a-și proteja interesele. Mai mult, Chișinăul le-ar putea folosi pentru a cere intervenția și sprijinul UE, întrucît planurile Ucrainei încalcă aceste directive.9

În particular, Directiva 2011/92/UE prevede clar că orice proiecte publice sau private care pot afecta mediul trebuie să fie însoțite de studii care să evalueze impactul lor social, ecologic și economic. Aceste studii trebuie să fie publice, iar publicul trebuie să fie consultat. În cazul Complexului Hidroenergetic de pe Nistru, guvernul de la Kiev nu a făcut sau cel puțin nu a publicat niciun fel de studiu la subiect, iar publicul nu a fost informat deloc.

Partea ucraineană, în schimb, promovează proiectul ca pe o tranziție de la energia poluantă produsă de centralele pe bază de cărbune la energia „verde” și regenerabilă pe bază de hidrocentrale. Ba mai mult, Kievul include acest proiect „ecologic” în discursul de modernizare și integrare europeană. Și, strict din acest punct de vedere, ucrainenii au dreptate. Hidrocentralele sunt mai ecologice decît termocentralele.

Problema este însă în modul în care ele sunt proiectate și construite. Chișinăul este cel care trebuie să insiste pe respectarea unor norme care să asigure siguranța alimentară a propriei populații, dar și un echilibru ecologic minim.

Două precedente

Ucraina nu are o istorie tocmai încurajatoare la capitolul protecția apelor. Un caz e cel al canalului Bîstroe între Dunăre și Marea Neagră, care pune în pericol ecosistemele din Delta Dunării. Atunci, România a invocat convenții internaționale precum cea de la Berna sau cea de la Espoo pentru a împiedica construirea canalului.10 La un moment dat, Bucureștiul amenința că va construi un contra-canal, astfel încît în canalul ucrainean să nu ajungă apă.11 Chiar dacă Ucraina ba suspenda, ba relua lucrările, e de reținut modul în care România a folosit diferite instrumente pentru a-și apăra Delta Dunării.

Un alt caz e cel al Niprului, un rîu mai mare decît Nistrul, pe care Ucraina a construit numeroase baraje și hidrocentrale. Presa ucraineană scrie că debitul rîului a scăzut de la 600-1000 m³/s pînă la 300-400 m³/s. Asta a afectat grav reproducerea peștilor, a dus la înnămolirea unor segmente ale fluviului și au început să se formeze bălți cu apă stătută, nori de țînțari și îngreunarea circulației navelor mari pe rîu.12

Ce se negociază acum?

Jurnal de Chișinău a publicat într-o investigație proiectul unui acord negociat de guvernele de la Kiev și Chișinău.13 În acest document, nu este prezentă aproape nicio cerință din partea Moldovei. Dimpotrivă, țara noastră se angajează să cedeze aproape 20 de hectare de pe malul drept al Nistrului Ucrainei pentru ca aceasta să-și poată extinde complexul hidroenergetic.

Deși termenul folosit este de „arendă”, Chișinăul practic cedează acest teritoriu. Termenul negociat este de 49 de ani. Ucraina va îngrădi aceste teren și va putea aduce pe malul drept instalații și utilaje fără niciun fel de obstacol, control sau taxe.

În cazul în care apar neînțelegeri între Kiev și Chișinău, acordul stipulează că arbitrajul internațional se va face în limba rusă. Nu este clar de ce Moldova nu a insistat pe engleză, limbă care ar oferi mai multe opțiuni în ceea ce privește arbitrii și judecătorii. De asemenea, acordul urmează să fie semnat în variantele română, rusă și ucraineană, variantă rusă fiind cea „de bază”. O variantă în engleză a acordului ar fi ușurat, desigur, monitorizarea acestuia de către organizațiile internaționale.

Ilia Trombițki, director la Asociația Eco-Tiras, spune că dacă Moldova cedează definitiv această bucată de teren, va pierde orice pîrghie de a interveni în activitatea hidrocentralei.14

Promisiuni

La o întrevedere din februarie, premierul Pavel Filip și omologul său ucrainean Vladimir Groisman au discutat subiectul. Acesta din urmă a spus că e deschis cooperării cu savanții moldoveni și elaborării unor studii privind impactul ecologic. Cei doi demnitari au promis o comisie mixtă care să evalueze proiectul Kievului, dar și că vor cere împreună sprijin de la UE.15

Despre această comisie și studii nu s-a prea mai auzit nimic. În schimb, Pavel Filip dădea asigurări că dialogul „a avansat în sens pozitiv” și avertiza „amatorii de speculații” să nu „se căznească să citească în stele alt rezultat neavînd informația adevărată”.16 Din păcate, premierul așa și nu a mai împărtășit cu publicul „informația adevărată”.

În martie, ministrul mediului la acea vreme, Valeriu Munteanu, a fost audiat în Parlament la acest subiect. Cu acea ocazie, deputata comunistă-devenită-democrată Violeta Ivanov declara: „Am propus ca Academia de Științe, în comun cu Ministerul Mediului, să calculeze prejudiciul cauzat mediului și economiei naționale ca deja să ne adresăm partenerilor de dezvoltare pentru a înainta prejudiciul respectiv părții ucrainene”.17 Și zis a rămas.

La 7 iunie, Rada ucraineană a ratificat un Acord interguvernamental privind protecția şi dezvoltarea durabilă a Nistrului.18 Documentul a fost semnat încă în 2012, însă Kievului i-au luat tocmai 5 ani să ratifice acordul. Ecologistul Ilia Trombițki crede că, din păcate, documentul va rămîne formal și decorativ.

S-a promis o comisie mixtă și studii care să evalueze impactul. Dar, pînă în prezent, nimic nu s-a auzit de ele.

Pavel Filip s-a întîlnit din nou cu Groisman la summit-ul Parteneriatului Estic.19 În comunicatul guvernului se menționează, ca printre altele, că cei doi au abordat și acest subiect.

Poate negocierile într-adevăr au loc și guvernul apară interesele Moldovei, însă atît timp cît presupusele negocieri sunt secrete și niciun studiu sau raport nu e publicat, rămînem doar cu îngrijorări și speranțe.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

  1. Centrala hidroelectrică reversibilă de pe Nistru, ro.wikipedia.org

  2. WatchDog cu Sergiu Tofilat /25.10.2017/, tv8.md

  3. Starea actuală a fluviului Nistru, akademos.asm.md

  4. Nivelul apei în râul Nistru a scăzut până la limita critică, realitatea.md

  5. Nivel critic al apei în râul Nistru: „Consecinţele pot fi catastrofale”, stirilocale.md

  6. Dniester Pump Storage Plant: project risks, bankwatch.org

  7. Conferințe IPN [HD] | Complexul hidroelectric Dnestrovsk și impactul său asupra fluviului Nistru, youtube.com

  8. Idem.

  9. Printre ele se numără Directiva 2000/60/CE privind cadrul de politică comunitară din domeniul apei, Directiva 1998/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, Directiva 2003/35/CE privind instituirea participării publicului la elaborarea unor planuri și programe.privind mediul, dar și Directiva 2011/92/UE privind evaluarea unor proiecte publice și private asupra mediului.

  10. Canalul Bîstroe, ziare.com

  11. Romania to Build Counter-Canal in Danube’s Delta, pressreview.ro

  12. О нересте в низовьях Днепра под Херсоном можно забыть?, visti.ks.ua

  13. Проект. Соглашение между Кабинетом Министров Украины и Правительством Республики Молдова об обеспечении функционирования Днестровского комплексного гидроузла (facsimil), jc.md

  14. Vezi 2.

  15. Ecosistemul Nistrului, discutat la Kiev. Ce au convenit Pavel Filip şi Vladimir Groismank, publika.md

  16. Filip răspunde „amatorilor de speculații”: Nu interpretați greșit vizita mea la Kiev, deschide.md

  17. Problema hidrocentralelor de pe Nistru, în Parlament. AVERTISMENTELE ministrului Mediului, publika.md

  18. Ucraina a ratificat Acordul cu Moldova privind protecţia râului Nistru, trm.md

  19. Pavel Filip și Volodimir Groisman au convenit asupra semnării Acordurilor cu privire la liberalizarea transportului auto și aerian, moldova.org