Businessul mic și mijlociu între incertitudine, practici informale și corupție

Economia Moldovei și-a revenit parțial după recesiunea de acum doi ani,1 2 iar această creștere fragilă se datorează, în mare parte, redresării consumului, susținut de creșterea remitențelor și a salariilor. Însă pentru o creștere de durată, dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii este și va fi una din condițiile de bază.

Situația antreprenorilor de talie medie și mică din Republica Moldova—coloana vertebrală a oricărei economii—nu este tocmai roz. Deși reprezintă 98,7% din totalul întreprinderilor înregistrate (2016),3 angajând fiecare al 3-lea sau al 4-lea salariat, aceștia nu contribuie decât în proporție de 30% la PIB-ul moldovenesc, de două ori mai puțin decât media din țările dezvoltate și statele Uniunii Europene.4

Accesul liber și gratuit la informația de interes public nu este doar o condiție sine qua non pentru un jurnalism de investigație de calitate și lupta eficientă împotriva corupției, dar și o premisă pentru asigurarea unui mediu de afaceri cu adevărat concurențial.

O concurență mai bună este atât în beneficul consumatorului final, garantându-i produse și servicii de calitate și prețuri mai bune, cât și al economiei, în ansamblu. O economie în care regulile concurenței funcționează, este o economie dinamică, inovatoare și eficientă.

Ce impedimente întâmpină antreprenorii referitor la accesul la informație?

Pornind de la ipoteza că accesul la informație este una din condițiile necesare pentru dezvoltarea mediului antreprenorial, este îngrijorător faptul că mai mult de jumătate din antreprenorii chestionați de CPR Moldova au avut nevoie, la un moment dat, de informații cu caracter public la care nu li s-a asigurat accesul. Barierele în calea accesului la informațiile publice sunt, deci, o constrângere evidentă pentru business-ul din Moldova.

Lipsa sau neactualizarea informațiilor de interes public online

Informația publicată online poate reduce costurile pentru antreprenori legate de timpul și banii alocați pentru a urmări activitatea autorităților.

Totuși, CPR Moldova a constatat că antreprenorii nu au încredere în informația publicată pe site-urile instituțiilor, considerând-o neclară sau, și mai rău, irelevantă. Unele instituții publică informația doar parțial sau informații pe care nu le mai actualizează.

Spre exemplu, Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova nu conține date referitoare la: statutul companiei (activ/pasiv), istoricul modificărilor și al schimbării în proprietatea întreprinderii, suma capitalului statutar, tipul companiilor (micro, mici, mijlocii, mari). Sau, cuprinde informații despre numeroase companii care deja și-au sistat activitatea, dar nu au închis afacerea din cauza procedurii anevoioase. Iar această categorie de informații este considerată de către antreprenori ca fiind utilă în activitatea curentă.

Un alt exemplu – publicarea informațiilor referitoare la restanțele, venitul, profitul companiilor le permit agenților economici să se informeze despre situația financiară a partenerilor de afaceri, furnizorilor, clienților și să verifice solvabilitatea financiară a acestora. Astfel procedează companiile din statele vecine, spre exemplu, România. Însă, compartimentul de pe site-ul servicii.fisc.md5 rezervat informațiilor privind lipsa sau existența restanțelor față de buget ale contribuabilului afișează, de câteva luni bune, un mesaj ce ne sugerează că serviciul este sistat din cauza unor erori în funcționarea sistemelor informaționale6 și „va fi reluat imediat ce vor fi înlăturate deficiențele depistate”.

Există cazuri când nu se publică informații care sunt calificate de interes public, invocându-se protecția datelor cu caracter personal. Acesta este cazul informațiilor de care dispune, Î.S. “CADASTRU” cu referire la numele proprietarului imobilului și istoricul tranzacțiilor din ultimii ani, informații ce ar fi utile pentru orice om de afaceri sau simplu cetățean pentru a se asigura că nu este victima unei scheme de escrocherie, dar care nu este publicată, invocându-se motivul sus-menționat.

Din cauza barierelor existente, deseori, pentru a obține datele de care au nevoie, agenții economici recurg la achiziționarea acestora în mod ilegal, fac apel la terțe persoane care s-au confruntat cu același tip de situație sau dobândesc informațiile respective, recurgând la serviciile angajaților instituțiilor, inclusiv pe căi neoficiale.

Astfel, publicarea informațiilor incomplete, neactualizate, ce permit interpretări contradictorii și lipsa mecanismelor menite să creeze oportunități egale și o competiție sănătoasă duc la proliferarea practicilor inechitabile, a concurenței neloiale și a situațiilor ce încurajează corupția.

Iar aceasta din urmă, este percepută de întreprinderile autohtone ca fiind principalul obstacol în dezvoltarea afacerilor.7

Agenții economici pe care i-am chestionat au trecut în revistă mai multe categorii de informații pe care nu le-au putut obține sau în cazul cărora nu au remarcat o transparență veritabilă. De regulă, atare îngrădiri se referă la: criteriile în baza cărora se oferă granturi, subvenții sau credite avantajoase; informații referitoare la prospectarea pieței; informații despre furnizori, parteneri potențiali de afaceri, clienți (numărul de angajați, cifra de afaceri, stabilitatea financiară, datoriile financiare, informații despre procesele de judecată care sunt în derulare, datele de contact) etc.

Informațiile contra plată

Perceperea unei taxe pentru informația furnizată poate fi, în unele cazuri, resimțită de antreprenori ca o limitare a accesului la informație.

Mai mult, procedurile de obținere a informației contra plată sunt, de regulă, birocratizate și anevoioase.8

Deși înțelegem că procesarea informației presupune un cost pentru autorități, tarifele aplicate trebuie să fie justificate. Orice tarif adițional pentru informația de interes public reprezintă o barieră pentru dezvoltarea afacerilor.

Răspunsuri confuze și atitudinea ostilă a personalului instituțiilor de stat

Agenții economici, în mare parte, doresc să activeze în strictă conformitate cu legea și să excludă orice tip de abateri. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să obțină răspunsuri la întrebările ce pot surveni în activitatea lor cotidiană. Or, deseori, în cadrul unor instituții nu funcționează linia fierbinte, nu există persoane desemnate pentru comunicarea cu agenții economici pe un anumit tip de subiecte sau aceste persoane nu pot fi contactate.

Alteori, angajații instituțiilor furnizează informații și răspunsuri „neclare”, „generale, imprecise”,9 pe care agenții economici nu le pot utiliza în situații concrete, ceea ce, în mod evident, creează spațiu pentru interpretare. Iar unde există spațiu de interpretare, există și premise pentru apariția unor situații ce împiedică identificarea unor soluții judicioase, generând premise favorabile pentru mituirea funcționarilor publici.

Modificări frecvente și prevederi interpretabile ale legislației

Prevederile superflue, neclare ale legislației și procedurile extrem de birocratizate, inflexibile și complicate creează impresia, pentru agenții economici autohtoni, dar și pentru cei din afară, interesați de oportunitățile pe care le oferă Republica Moldova, că sistemul existent „a fost creat și funcționează pentru a perpetua schemele de corupție“10.

Modificarea frecventă a legislației, de asemenea, afectează negativ mediul de afaceri, în mod special, micul business, care are nevoie de predictibilitate și stabilitate. O atare situație ar putea fi remediată prin crearea unui sistem de notificare pentru antreprenori, referitor la orice noi modificări în legislația ce reglementează domeniul lor de activitate sau organizarea unor evenimente, menite să aducă claritate vizavi de interpretarea noilor prevederi legislative.

Această constatare e valabilă, inclusiv, pentru legislația fiscală, deseori tinerii antreprenori nefiind siguri de interpretarea corectă a anumitor prevederi din Codul Fiscal.

Lipsa unor ghiduri explicite pentru antreprenorii începători

Dacă statul își dorește ca un antreprenor să reușească în afaceri, un efort minim pe care îl poate face și care nu presupune costuri semnificative este oferirea informațiilor clare referitor la condițiile necesare pentru lansarea și dezvoltarea afacerii sale.

Business-ului la început de cale trebuie să i se ofere din start un ghid succint, dar foarte explicit, ce ar cuprinde o lista exhaustivă a documentelor pe care agentul economic trebuie să le dețină în cazul unui control și pentru a se conforma cerințelor legislației.

Un atare ghid ar trebui să servească în calitate de manual pentru începători. Pentru că abia după înregistrarea afacerii, apar o multitudine de întrebări legate de măsurile concrete pe care trebuie să le întreprindă un antreprenor pentru a se lansa și a deveni operațional într-un anumit domeniu.

În concluzie

Ne este greu să definim un rol mai important al statului în ceea ce privește dezvoltarea economică, decât asigurarea unor condiții clare, egale și non-discriminatorii pentru toți antreprenorii. La acest capitol, din păcate, statul Republica Moldova eșuează sistematic.

Antreprenorii mici și mijlocii sunt cei ce pot contribui la creșterea economiei moldovenești. Ei sunt cei ce pot asigura funcționarea, pe termen lung, a sistemului de pensii din Moldova, cu o singură condiție: să le oferim un mediu propice pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, o parte din informațiile de interes public de care au nevoie agenții economici continuă să circule prin canale informale. Realitate ce are câteva efecte directe sau indirecte: stimularea corupției, propagarea informațiilor ambigue și crearea premiselor pentru dezvoltarea concurenței neloiale.

Din cauza acestor realități, există riscul permanent ca un investitor străin sau un antreprenor autohton, fără conexiuni la nivelul autorităților publice locale sau centrale și care nu are posibilitatea să solicite serviciile unei companii de consultanță, să renunțe la intenția de a lansa o afacere în Moldova. Iar în cazul în care acesta, totuși, își asumă acest risc, să fie dezavantajat în raport cu alți agenți economici ce pot profita de pe urma unor conexiuni.

În felul acesta, ratăm oportunități de dezvoltare economică, de creștere a investițiilor autohtone și străine, adeseori în beneficiul intereselor și câștigurilor personale ale unor funcționari publici.

Prevederi normative clare, eliminarea oricărui tip de ambiguități și reflectarea transparentă și cât mai exactă a tutor etapelor în dezvoltarea unei afaceri pot deveni instrumente eficiente pentru impulsionarea dezvoltării mediului antreprenorial și diminuarea fenomenului corupției.

sic! publică la rubrica Guest Post articole care vin din afara redacției.

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Transparență, acces la informație și protecția datelor cu caracter personal în Moldova - asigurarea unui echilibru”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorului și nu le reflectă neapărat pe cele ale Ministerului Afacerilor Externe al Finlandei.

  1. Global Economic Prospects, worldbank.org

  2. IMF lowers Moldova's 2017 GDP growth forecast to 4%, seenews.com

  3. Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 2016 , statistica.md

  4. The importance of SMEs in the European Economy, Agnès THIBAULT, ecgi.org

  5. Despre contribuabil, servicii.fisc.md

  6. “în legătură cu erorile depistate în procesul implementării versiunilor noi a sistemelor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat, ajustate în legătură cu implementarea codului IBAN și a clasificației economice noi, temporar se sistează serviciul de afișare a informației despre lipsa sau existența restanței față de buget din rubrica Informații publice/Despre contribuabil.”

  7. Enterprise Surveys ,The World Bank, 2013

  8. Chestionar CPR Moldova, realizat în perioada august - septembrie 2017, facebook.com

  9. Din răspunsurile obținute la întrebările formulate în chestionarul CPR

  10. Extras dintr-un interviu realizat de CPR în octombrie 2017