Partidul Democrat a publicat recent un sondaj realizat la comandă de IMAS,1 care aparent demonstrează susținerea populației pentru modificarea sistemului electoral și ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și altor instituții din UE. La o privire mai atentă însă, sunt evidente cîteva probleme în modul în care au fost formulate întrebările din chestionar și cum au fost prezentate.

„UE anunță că va sancționa RM” este o propoziție tendențioasă. UE nu va „sancționa” Moldova. Dimpotrivă...

Întrebări care influențează răspunsurile

Una din regulile alcătuirii unui chestionar pentru un sondaj sociologic e formularea imparțială a întrebărilor. Întrucît scopul declarat al unui sondaj este de a afla opinia respondenților, întrebările trebuie formulate astfel încît acestea să nu influențeze răspunsurile. În engleză, această problemă se numește leading questions bias – adică întrebările „conduc” către un răspuns dorit de intervievatori.2

În sondajul PDM/IMAS, unele întrebări și variante de răspuns nu sunt deloc imparțiale și ar fi putut afecta răspunsurile celor chestionați. Le vom lua pe rînd:

Trei impresii false

La întrebarea „Cum credeți că ar trebui să procedeze actualul Parlament?” variantele de răspuns sunt: „Să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția și să nu schimbe acum sistemul electoral” și „Să se folosească de dreptul suveran de a decide schimbarea sistemului electoral dacă majoritatea cetățenilor cer acest lucru”.

A doua variantă de răspuns nu este neutră și în formularea ei sunt incluse două argumente în favoarea ei: dreptul suveran al țării și voința majorității cetățenilor. Această variantă creează respondentului cel puțin trei impresii false: 1. că dacă nu alege această opțiune, atunci este împotriva suveranității țării și voinței poporului, 2. că acceptarea recomandărilor Comisiei de la Veneția ar încălca în vreun fel suveranitatea țării și 3. că există un consens al majorității cetățenilor privind schimbarea sistemului electoral.

Spre exemplu, să zicem că avem un oarecare Vasile Ciobanu care este împotriva schimbării sistemului electoral și este de acord cu opinia Comisiei de la Veneția. Vasile ține însă la suveranitatea țării și principiile democratice. Întrebat dacă Moldova ar trebui „să se folosească de dreptul suveran de a decide schimbarea sistemului electoral dacă majoritatea cetățenilor cer acest lucru”, Vasile ar putea răspunde „da”. Chiar dacă el e împotriva acestei schimbări, Vasile ar fi gata să accepte decizia majorității. Astfel, în rezultatele sondajului, Vasile va fi inclus în rîndul susținătorilor schimbării sistemului electoral și alăturat în mod fals la așa-zisa majoritate care își dorește aceste lucru.

UE va „sancționa” Moldova?

Întrebarea următoare sună astfel: „Ce credeți că ar trebui să facă actualul Parlament în condițiile în care pe de o parte majoritatea cetățenilor doresc schimbarea sistemului electoral, iar pe de altă parte Uniunea Europeană anunță că va sancționa Republica Moldova dacă se va schimba sistemul electoral?”, cu variantele de răspuns: „Parlamentul ar trebui să țină cont de avertismentele Uniunii Europene și să renunțe la schimbarea sistemului electoral” și „Parlamentul ar trebui să asculte voința cetățenilor și să facă schimbarea sistemului electoral”.

Se insistă în continuare pe sugestia falsă că există un consens în societate privind schimbarea sistemului electoral, fapt care este contrazis apoi chiar de rezultatele acestui sondaj. Recomandările UE sunt puse incorect împotriva dorințelor „majorității cetățenilor”.

Din nou, întrebarea și variantele de răspuns sunt astfel formulate încît să influențeze alegerea respondenților. Spre exemplu, „UE anunță că va sancționa RM” este o propoziție tendențioasă. UE nu va „sancționa” Moldova. Dimpotrivă, UE a anunțat că va oferi Moldovei un pachet de asistență financiară în cîteva tranșe, dar totodată a anunțat și condițiile care însoțesc acest pachet: „dragilor, vă ajutăm și noi cu 100 de milioane, că-i greu la voi, dar trebuie să îndepliniți și voi niște condiții”. Cele 100 de milioane de euro nu sunt „dreptul suveran” al Moldovei, care ar merita să le primească necondiționat. Moldova poate alege între a îndeplini condițiile pentru primirea ajutorului financiar sau nu. Nimeni nu contestă dreptul suveran al țării de a refuza 100 de milioane de euro, dar asta nu înseamnă sancțiune.

Apoi, a doua opțiune de răspuns începe cu „Parlamentul ar trebui să asculte voința cetățenilor și...”.

Cine va răspunde „nu” la o astfel de propoziție? Nici nu mai contează ce urmează după „și”, această variantă de răspuns deja e mai atractivă și greu de refuzat pentru că include unul din principiile de bază ale democrației – cine nu e de acord că Parlamentul trebuie să asculte voința cetățenilor? Aici putem vorbi atît de efectul dezirabilității sociale (social desirability bias) – cînd respondenții tind să dea răspunsul acceptabil social,3 cît și despre o întrebare dublă (double-barreled question) – cînd două lucruri diferite sunt incluse în aceeași întrebare, în acest caz „Parlamentul să asculte de popor” și modificarea sistemului electoral.4

Nu opțiuni, ci argumente

„În varianta în care Uniunea Europeană va sancţiona Republica Moldova pentru introducerea sistemului mixt de vot, cum veți aprecia această situație?”

Deja am explicat de ce este incorectă și manipulatorie folosirea cuvîntului „sancționa” în acest context. Cuvîntul a fost ales probabil pentru conotațiile sale negative și a crea impresia de adversitate între UE și Moldova. Observăm, de asemenea, că respondenților li se cere să evalueze drept „corectă” sau „incorectă”, de fapt, nu „această situație”, ci decizia UE.

Din start, avem trei variante negative de răspuns și doar una pozitivă – respondenții au avut trei opțiuni prin care să catalogheze decizia UE drept incorectă și doar o variantă prin care să spună că e corectă. Mai mult decît atît, din formularea părtinitoare, e clar că cele trei variante negative de răspuns nu sunt atît opțiuni diferite, cît trei argumente diferite pentru un singur răspuns – că decizia UE ar fi „incorectă”.

În practică, asta înseamnă că autorii sondajului le argumentează respondenților de ce ar trebui să prefere o anumită variantă de răspuns. Iar acest fapt contravine celor mai elementare reguli de realizare a unui sondaj5 și pun la îndoială credibilitatea rezultatelor.

Acoladele consensului larg

Dovadă că aceste opțiuni nu reprezintă, de fapt, decît argumente diferite pentru un singur răspuns real este și acolada de deasupra lor. Dacă ar fi într-adevăr trei variante de răspuns diferite, acea acoladă nu și-ar fi avut locul. Ea demonstrează doar tentativa autorilor sau a comanditarilor sondajului de a desena forțat imaginea unei „majorități diverse”, a unui „consens larg între diferite grupuri din societate”.

Acoladele consensului larg: Imaginea forțată a unei „majorități diverse”

„La următoarele alegeri Parlamentare, cum aţi dori să fie aleși deputații care ajung în Parlamentul Republicii Moldova?” cu răspunsurile: „Prin sistemul actual de vot”, „Prin sistemul uninominal de vot” și „Prin sistemul mixt de vot”.

Întrebarea și variantele de răspuns sunt formulate neutru, însă rezultatele sunt prezentate manipulator. Deasupra opțiunilor uninominal și mixt avem o acoladă care le însumează la 54% (Moldova, acum ai majoritate!). Cele două sisteme sunt diferite și nu există niciun motiv pentru a însuma procentajele de respondenți care le preferă. Acest fapt a fost deja criticat de sociologul Arcadie Barbăroșie.6

Spre exemplu, întrucît mixtul e un amestec de sistem proporțional (actual) și uninominal, poate jumătate din respondenți ar prefera mai degrabă menținerea sistemului actual decît uninominalul. Sau poate majoritatea. Sau poate o treime. Speculație pură. Pentru a afla asta, ar fi fost necesară o altă întrebare. (Însă acolada de deasupra lor este incorectă și manipulatorie.)

De asemenea, aceste cifre demonstrează lipsa unui consens în societate privind schimbarea sistemului electoral. Chiar dacă majoritatea își dorește o schimbare, cea propusă de PDM și PSRM se bucură de suportul a doar 24% din respondenți. Asta demonstrează că formulările întrebărilor anterioare cu UE vs „majoritatea cetățenilor” sunt și ele false și manipulatorii.

Societatea civilă e de vină

„Oamenii au diverse păreri despre societatea civilă (activitatea asociațiilor/organizațiilor obștești/ONG-urile) care activează în Rep. Moldova. Dvs. cum considerați, în ce măsură sunteți de acord cu următoarele ...?”

șase la patru: în defavoarea ONG-urilor

Sunt formulate 10 propoziții despre organizațiile neguvernamentale, dintre care 6 sunt negative și doar 4 sunt pozitive. Adică întrebarea deja este părtinitoare în defavoarea ONG-urilor. Mai mult decît atît, cele 4 propoziții pozitive sunt lăsate la sfîrșit, astfel încît respondenții au auzit consecutiv 6 lucruri rele despre ONG-uri, ceea ce poate influența opinia lor. De asemenea, cititorii sondajului ar putea să nu ajungă pînă ultimele propoziții, formîndu-și o impresie doar din primele, cele negative.

În loc de concluzie

Nu știm dacă e din cauza comanditarilor (PDM) sau a autorilor cercetării (IMAS), dar am observat și enumerat aici un șir de încălcări repetate ale regulilor realizării unui sondaj sociologic corect. Întrebările și variantele de răspuns au fost formulate astfel încît să influențeze opinia respondenților, iar rezultatele au fost prezentate astfel încît să inducă în eroare publicul. Prin urmare, acest sondaj nu este credibil și trebuie privit cu o doză de scepticism.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

  1. Barometrul socio-politic iulie 2017, realizat de IMAS, pdm.md

  2. Foddy, William. Constructing Questions for Interviews and Questionnaires: Theory and Practice in Social Research. Cambridge University Press, 2009, p. 52

  3. Social desirability bias, wikipedia.org

  4. Double-barreled question, wikipedia.org

  5. Vezi 2

  6. Schimbarea sistemului electoral. Abordarea din sondajul comandat de PD ridică semne de întrebare, agora.md