Consiliul de Afaceri Externe al UE a adoptat un șir de concluzii, majoritatea critice, privind relația cu Moldova, iar vicepremierul pentru integrare europeană Iurie Leancă a organizat rapid un briefing de presă pentru a asigura jurnaliștii și alegătorii că totul e bine și că mesajul UE e unul de reafirmare a sprijinului pentru Moldova.

„Aceste concluzii sunt cuprinzătoare, sunt echilibrate, sunt o analiză realistă și o radiografiere corectă a evoluțiilor din Republica Moldova”, asigură vicepremierul[1]. Totuși, aceste concluzii „realiste și corecte” contrazic discursul autorităților moldovenești privind cîteva subiecte-cheie. Să le luăm pe rînd.

Sistemul electoral

Speakerul democrat Andrian Candu a spus anterior că „toate subiectele care au fost invocate de Comisia de la Veneția și-au găsit soluție, într-un fel sau altul, în proiectul de lege”[2], iar colegul său din PDM, Sergiu Sîrbu, a declarat și el că „Parlamentul a executat practic 95% din toate recomandările Comisiei de la Veneția”[3].

Se pare că europenii nu sunt de aceeași părere. Consiliul UE și-a exprimat în mod clar și direct dezamăgirea că unele recomandări-cheie ale Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR nu au fost respectate. Printre principalele probleme nerezolvate, Consiliul numește concret „lipsa consensului privind reforma propusă și riscul de influențare a candidaților uninominali de către oameni de afaceri sau alți actori cu interese separate”[4].

Această concluzie nu e o surpriză. Atît experți independenți precum cei de al Promo-Lex[5], cît și demnitari precum ambasadorul UE Peter Michalko[6] au spus anterior că o bună parte din recomandările Comisiei de la Veneția nu au fost respectate. Mai curios e că vicepremierul Iurie Leancă, în briefingul său de presă, nu a abordat deloc acest subiect, de parcă nu face parte din concluziile discutate sau ar fi un subiect tabu pentru guvernare.

Libertatea și proprietatea mass media

Dincolo de clasicele formulări despre importanța libertății și pluralismului în presă, UE arată cu degetul la o problemă concretă - concentrarea proprietății mass-media - și cere Moldovei să adopte reforme care să rezolve această problemă. Cel vizat de această cerință este, de fapt, nimeni altul decît „coordonatorul executiv al consiliului alianței de guvernare” - liderul democrat Vlad Plahotniuc, proprietar al celui mai mare trust media din țară.

Șeful PDM se prezintă ca unul dintre, dacă nu cel mai mare promotor al integrării europene din țară. Ca președinte al partidului de guvernămînt și proprietar al GMG, Plahotniuc ar trebui să fie primul care să reacționeze la acest îndemn din partea UE și să facă un pas către de-concentrarea pieței media, începînd de la propriul trust. În schimb, ONG-urile de presă trag alarma despre potențiala înțelegere de cartel dintre trustul lui Plahotniuc și cel al socialiștilor[7].

Consiliul UE nu a uitat nici de legea împotriva propagandei rusești. Deși recunoaște pericolul propagandei, UE găsește de cuviință să amintească Moldovei de faptul că „măsurile adoptate trebuie să fie necesare, proporționate și în conformitate cu prevederile legale internaționale relevante, pentru a nu limita libertatea media sau a îngreuna accesul la informație”[8]. Se sugerează astfel că legea moldovenească nu întrunește toate aceste calități.

În ce privește justiția, după ce noul-vechi ministru al justiției Alexandru Tănase a recunoscut că precedenta reformă în domeniu a fost un eșec, putem spune că UE și guvernul de la Chișinău sunt de acord în această privință.

Totodată, Consiliul „își exprimă îngrijorarea în legătură cu cazurile de acuzare a unor avocați, judecători și oponenți politici”[9], punînd astfel sub semnul întrebării reușitele și imparțialitatea luptei anticorupție despre care vorbea Vlad Plahotniuc.

UE mai amintește că toți cei responsabili de furtul miliardului trebuie găsiți și trași la răspundere ***„indiferent de afilierea politică”***. Această recomandare trimite cu gîndul la tratamentul diferit aplicat, pe de o parte, lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, și, de cealaltă parte, lui Ilan Șor, care încă se bucură de libertate, dosarul său fiind tergiversat în continuu.

Asistența macrofinanciară

Despre cerințele UE pentru acordarea asistenței macrofinanciare s-a discutat mult. Fostul ministru al economiei Octavian Armașu a fost primul care a spus că asistența va fi acordată în trei tranșe, iar guvernul trebuie să îndeplinească cîte 8-10 acțiuni pentru fiecare tranșă[10]. Ulterior, a fost publicată lista întreagă a celor 28 de acțiuni cerute de UE[11].

Luna trecută, premierul Pavel Filip declara că primele 10 au fost deja îndeplinite, iar prima tranșă ar putea fi primită în primăvară. Ceea ce ignoră sau evită să discute autoritățile de la Chișinău e diferența dintre acțiunile care condiționează fiecare tranșă și pre-condițiile politice generale. UE amintește că „fiecare plată în cadrul programului de Asistență Macro-Financiară e condiționată de îndeplinirea politicilor incluse în Memorandumul de Înțelegere și de respectarea pre-condițiilor politice”[12].

Cu alte cuvinte, există două seturi de condiții. Primul constă din cele 28 de acțiuni și măsuri guvernamentale concrete. Al doilea constă din pre-condiții politice care țin de valorile de bază ale UE, valori pe care și Moldova și le-a asumat odată cu Acordul de Asociere.

Acestea cer, printre altele, autorităților „să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit, statul de drept și respectarea drepturilor omului”[13]. Nu întîmplător, la Memorandumul de Înțelegere e atașată și declarația comună a Parlamentului, Consiliului și Comisiei UE privind schimbarea sistemului electoral în Moldova.

Concluzii despre concluzii

Consiliul de Afaceri Externe al UE nu a exprimat doar critici în șirul de concluzii adoptate. Sunt lăudate unele reușite precum reforma din sistemul bancar sau progresul negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2. Însă acestea sunt însoțite de un șir de critici și cerințe la fel de importante. Consiliul a simțit că e necesar să le „amintească” foarte multe lucruri guvernanților de la Chișinău. Cuvîntul „reamintește” apare de 17 ori în textul concluziilor.

Vicepremierul Iurie Leancă a prezentat și interpretat selectiv aceste concluzii. E drept că UE și-a reafirmat sprijinul pentru Moldova și reformele din țara noastră. În același timp, însă, UE a reamintit că acest sprijin e condiționat și că guvernul rămîne în urmă la multe capitole. Mai mult, e îngrijorător faptul că Iurie Leancă, ca reprezentant al guvernării, a ignorat cu desăvîrșire problema sistemului electoral și a recomandărilor Comisiei de la Veneția. E ușor să îndeplinești „toate” condițiile cînd le ignori pe cele incomode.


  1. LIVE! Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă, susține un briefing de presă, realitatealive.md ↩︎

  2. Se regăsesc toate recomandările Comisiei de la Veneția în proiectul de lege definitivat? Cum răspunde Candu, agora.md ↩︎

  3. Deputat PDM: Parlamentul a executat 95% din recomandările Comisiei de la Veneția. Promo-LEX: Doar 37%, tv8.md ↩︎

  4. COUNCIL CONCLUSIONS ON THE REPUBLIC OF MOLDOVA. Foreign Affairs Council, 26 February 2018, consilium.europa.eu, p.3 ↩︎

  5. Moldova a îndeplinit doar 37% din recomandările Comisiei de la Veneția privind sistemul electoral mixt, tv8.md ↩︎

  6. Peter Michalko: R.Moldova nu a respectat în totalitate recomandările Comisiei de la Veneția și OSCE, radiochisinau.md ↩︎

  7. ONG-urile media cer investigarea înțelegerilor de cartel pe piața publicității tv, mold-street.com ↩︎

  8. Vezi 4, p.4 ↩︎

  9. Filip: Dacă vorbim de lupta anticorupție, în această perioadă s-a reușit atât cât nu s-a reușit mulți ani în Moldova, publika.md ↩︎

  10. Interviu cu Vlad Plahotniuc: Ce spune liderul PDM despre lupta anticorupție și situația economică din țară, publika.md ↩︎

  11. Vezi 4, p.4 ↩︎

  12. Andrian Candu: „Niciodată nu a fost și nu are cum să existe o lună de miere între PD și PSRM”, europalibera.org ↩︎

  13. Vezi 4, p.4 ↩︎