Pe 6 iunie, Reuters publică un articol1 care îl face pe speakerul Andrian Candu și alți politicieni să-și schimbe opinia față de rolul Comisiei de la Veneția în schimbarea sistemului electoral din Moldova. Sau... nu chiar.

...să pomenești de „imixtiune” ca răspuns la o opinie pe care tot tu ai solicitat-o este cel puțin nediplomatic și inconsecvent.

O propunere inoportună

Articolul, bazat pe un document „scurs”, nefinal al Comisiei, vorbește despre aprecierile—în mare parte negative—ale experților asupra proiectului de modificare a sistemului electoral.

Potrivit agenției, experții numesc ințiativa de modificare a legislației „inoportună” (inappropriate) și vorbesc de „îngrijorări semnificative” pe care aceasta le trezește, inclusiv riscul ca deputații aleși conform noului sistem să fie expuși influenței din partea intereselor de afaceri, sau riscul ca autoritatea electorală să fie expusă influenței politice atunci cînd va implementa reforma.

„În lumina acestor îngrijorări și ținînd cont de caracterul limitat al procesului consultativ și al consensului necesar pentru reformarea sistemului electoral, o astfel de schimbare fundamentală în contextul politic curent din Moldova pare inoportună”.

Președintele parlamentului Andrian Candu s-a arătat critic față de această apreciere, sugerînd că opinia Comisiei de la Veneția ar trebui să aibă un rol limitat și tehnic și care să nu intervină în „alegerea suverană” a țării.2

Poziția speakerului vine în contradicție cu declarațiile sale anterioare și sugerează o schimbare a atitudinii guvernării față de partenerii externi atunci cînd aceștia critică sau acționează contrar planurilor puterii din Chișinău.

„Un prieten foarte vechi și foarte bun”

Președintele Parlamentului a fost mai pozitiv în aprecierea rolului Comisiei de la Veneția pe 1 martie 2017, atunci cînd a susținut un briefing de presă3 împreună cu președintele Comisiei, Gianni Buquicchio. Atunci, Candu a apreciat „toată contribuția pe care Comisia de la Veneția o joacă (sic!) în tot ceea ce înseamnă creația legislativă”.

În acel briefing, Andrian Candu a numit Comisa de la Veneția „un prieten foarte vechi și foarte bun al Republicii Moldova”, iar după înregistrarea proiectului de lege privind trecerea la sistemul de vot uninominal, pe 14 martie 2017, a promis4 că:

„Acest proiect de lege nu va fi votat pînă nu vor fi organizate dezbateri ample și nu vom avea avizul Comisiei de la Veneția”.

Pe 5 mai, fără a aștepta acest aviz, au fost votate în prima lectură nu unul, ci două proiecte de modificare a sistemului electoral, care au fost ulterior comasate într-un singur proiect, transmis și el pentru avizare Comisiei de la Veneția.

Prieteni buni și vechi: Avizați, vă rog.
PC: privesc.eu via unimedia.info

Probleme „tehnice”

Schimbarea de ton a liderilor de la Chișinău a avut loc după votarea în prima lectură de pe 5 mai, dar și în urma protestelor partidelor de opoziție și societății civile. Pe 10 mai, după o întrevedere cu delegația Comisiei de la Veneția, Andrian Candu a ținut să precizeze că menirea instituției europene „ține de expertiza juridică și tehnică a proiectelor inițiate în Parlamentul Republicii Moldova” și a precizat, oarecum, poziția sa despre mandatul Comisiei:

„Comisia de la Veneția nu vine și nu a venit niciodată, și nu stă în statutul care i s-a dat, cu recomandări să fie schimbat sistemul sau nu. Nu se discută oportunitatea schimbării sistemului electoral, dar se discută pe marginea proiectelor de legi”.5

După ce, potrivit Reuters, experții Comisiei au apreciat totuși negativ reforma propusă, Candu a spus aceleiași agenții că nu este de acord cu aceste concluzii, dar că va lucra cu experții Comisiei de la Veneția în vederea implementării „recomadărilor tehnice”, astfel încît legislația electorală să fie îmbunătățită, însă „fără ca să aibă loc o imixtiune [a Comisiei] în ceea ce considerăm a fi o alegere suverană a țării”.

Statutul Comisiei de la Veneția

Fiind țară membră a Comisiei de la Veneția, Republica Moldova a recunoscut competența acesteia, inclusiv în materie de sisteme electorale. Mai mult, autoritățile moldovene s-au angajat expres să poarte consultări intense cu instituția în scopul asigurării stabilității politice.6

Deși statutul Comisiei de la Veneția nu prevede vreo forță obligatorie a opiniilor sale, totuși, competența acesteia nu se limitează la chestiuni strict „juridice și tehnice” sau de „îmbunătățire a proiectelor de lege”, cum pretinde speakerul moldovean și colegii săi de partid.

Din contra, Comisia se pronunță cu regularitate asupra chestiunilor fundamentale ce țin de drepturile omului și democrație. Competența sa este formulată în termeni largi: domeniile prioritare de activitate ale Comisiei, conform statutului, sunt principiile constitutionale, legislative și administrative, drepturile si libertățile publice, mai ales acelea care privesc participarea cetățenilor la viața instituțiilor, și altele.7

Cu sau fără aviz pozitiv

Dat fiind mandatul și relația Comisiei de la Veneția cu Republica Moldova, este greu de înțeles felul în care promotorii reformei comunică despre avizul pe care îl așteaptă la mijlocul lui iunie – niciodată Comisia nu a insistat pe faptul că recomandările sale ar fi în vreun fel obligatorii, iar competențele sale și domeniul de expertiză este stabilit clar în statut și confirmat de practica instituției.

Schimbarea discursului, totuși, poate fi explicată ca un semnal că modificarea sistemului electoral se vrea făcută cu sau fără un aviz pozitiv. În retrospectivă, această schimbare poate sugera faptul că acest aviz era văzut din start ca o condiție formală, o bifă care urma să fie făcută, independent de conținutul recomandărilor.

De la recunoașterea importanței activității Comisiei și promisiunea de a nu merge înainte cu reforma decît odată ce e primit un aviz, liderul parlamentului a ajuns să se refere la acest aviz ca la încă o analiză tehnică a detaliilor proiectului înainte de lectura finală, iar aprecierea critică asupra oportunității schimbării sistemului electoral, ca și atentat asupra suveranității țării.

Pe 8 iunie, într-un briefing pentru presă, președintele Igor Dodon a invocat și el argumentul „suveranității”, anunțînd că socialiștii vor vota proiectul privind sistemul electoral mixt în lectura a doua, indiferent de natura avizului așteptat din partea Comisiei de la Veneția.8 Asta deși anterior acesta declara că votul în lectura a doua va depinde de avizul Comisiei.

În loc de concluzie

Faptul că o recomandare a Сomisiei nu este „tehnică și juridică”, așa cum vrea speakerul, ci critică reforma în întregime, nu însemnă că aceasta încetează a fi validă, argumentată și bazată pe probe și expertiză. Nici că aceasta limitează în vreun fel suveranitatea statului – adevărul este că Parlamentul și liderii săi sunt liberi să ia sau nu în considerație recomandările Comisiei.

Altceva este că aceștia nu vor să-și asume riscul de a ignora această recomandare, iar soluția la care recurg este să sugereze o depășire a atribuțiilor de către Comisie.

Merită să amintim și faptul că anume Andrian Candu, în rolul său de speaker al Parlamentului, a fost acel care a solicitat opinia Comisiei asupra modificării sistemului electoral.9 Or, să pomenești de „imixtiune” ca răspuns la o opinie pe care tot tu ai solicitat-o este cel puțin nediplomatic și inconsecvent.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.