Sensul în care se mișcă țara pe plan extern—spre Vest sau Est—reprezintă una din cele mai răspîndite forme de polarizare a societății moldovenești.

De regulă, în urma manipulării cu vectorul extern au de cîștigat forțele politice mediocre și cele oportuniste. Unele reușesc astfel să-și deghizeze lipsa de idei realiste,capabile să antreneze cetățenii și țara în procese ample de modernizare. Altele însă apelează la laitmotivul geopolitic pentru a capătă controlul asupra deciziilor politice, care le permit să acceseze puterile convenționale (instituțiile statului, justiția etc.) și resursele existente ale statului (toate formele patrimoniului public – întreprinderile de stat, fondul funciar etc.).

Foarte puține forțe politice pot să justifice cu argumente reale și plauzibile de ce țara trebuie să se miște într-o direcție sau alta – Vest sau Est.

Sondaje și simpatii geopolitice

Deocamdată, publicul moldovenesc dispune de un volum enorm de informație despre integrarea europeană, atît despre avantajele cît și despre deficiențele acesteia. În mod zilnic, parvin opinii pro și contra, exprimate de voci proeuropene și respectiv de către oponenții lor eurosceptici. Deseori, cei din urmă recurg la argumente false pentru a discredita dialogul cu Uniunea Europeană și procesul de integrare europeană, a cărui gestionare corectă declanșează în realitate multiple beneficii.

Totodată, deși este promovat cu insistență de către forțele pro-ruse, drept cel mai reușit model de dezvoltare spre care trebuie să tindă Moldova,1 vectorul euroasiatic este dezbătut într-un mod superficial sau foarte idealizat. Acest lucru se reflectă corespunzător asupra sondajelor, care trădează existența unui nucleu destul de solid al celor care sprijină aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică, ghidată de Rusia. În paralel, sondajele confirmă că opțiunea pro-europeană este mai vulnerabilă la contextul politic intern și influențabilă de interferențele informaționale anti-europene venite din Rusia.

În cazul unui referendum : Distribuția sprijinului public pentru UE și Uniunea Economică Euroasiatică

Există o corelație puternică între sursele de informare disponibile, inclusiv calitatea lor, cu privire la UE și Uniunea Euroasiatică și sentimentele geopolitice, exprimate de moldoveni. Așadar, potrivit sondajelor, televiziunea atrage cea mai largă audiență. Totodată, încrederea în TV este net superioară față de cea în celelalte medii informaționale. Mai mult, posturile TV și radio originare din Rusia domină topul preferințelor moldovenilor.2

Rezultatele sondajelor indică clar asupra felului cum se formează o atitudine atît de favorabilă în rîndul moldovenilor față de Uniunea Eurosiatică și implicit Rusia, comparativ cu cea negativă față de UE. Prezența masivă a surselor rusești împiedică publicul din Moldova să afle adevărul despre realitatea cotidiană din cadrul Uniunii Euroasiatice și nemijlocit Rusia. De asemenea, acestea concentrează eforturi masive pentru discreditarea Occidentului. De aceea, mai protejați și mai bine informați sunt moldovenii care se informează din sursele alternative de limbă rusă (furnizate de opoziția rusească) și presa occidentală (ferindu-se de Russia Today, Sputnik sau derivatele acestora). La fel, mai multe păreri echilibrate și obiective despre Rusia și Uniunea Euroasiatică sunt mai degrabă răspîndite printre acei care sunt conectați zilnic la Internet, decît printre cei care folosesc televizorul ca sursă primară de informare.

Cinci trăsături ale Uniunii Economice Euroasiatice

1. Politică dominată de regimuri (semi)autoritare sau democrații fragile.

Trei din cele 5 țări membre ale Uniunii Economice Euroasiatice — Rusia, Kazahstan și Belarus — sunt guvernate în stil autoritar. Astfel, Vladimir Putin domină politicul rusesc deja de 17 ani; în Belarus, Alexandr Lukașenko conduce neîntrerupt de 23 de ani; iar Nursultan Nazarbayev este la șefia Kazahstanului pe parcursul ultimilor 26 de ani. Opoziția politică reală este marginalizată, alegerile sunt mimate, iar sectorul nonguvernamental critic este criminalizat, fiind catalogat drept pericol („agenți străini”) pentru siguranța publică. În celelalte două țări Armenia și Kîrgîzstan — tendințele spre autoritarism încă întîmpină o anumită rezistență din partea opoziției politice sau societății civile, ale căror puteri descresc treptat. Proximitatea și conexiunea lor cu politicul din Rusia, Belarus și Kazahstan, pot accelera declinul instituțiilor democratice.

2. Comerț imprevizibil.

Economiile principale ale Uniunii Euroasiatice (Rusia și Kazahstan – circa 95% din PIB-ul organizației) sunt dominate de industria extractivă și respectiv exportul de hidrocarburi (petrol, gaze naturale). Prin urmare, starea economică a Uniunii este puternic dependentă de prețurile la petrol pe plan global, extrem de volatile. Adițional la acest handicap, orice șoc economic intern în Rusia și Kazahstan provoacă cu ușurință reacții în lanț în celelalte trei țări.

Drept dovadă poate servi declinul economic înregistrat în perioada 2014-2015, provocat de căderea prețurilor la petrol și izolarea Rusiei de piețele internaționale financiare, ca urmare a sancțiunilor introduse de SUA și UE pentru destabilizarea Ucrainei.

Asemenea dezechilibre se pot repeta pe viitor. Or, regimurile politice din Rusia și Kazahstan nu vor să renunțe la dependența de industria extractivă, folosită de Moscova inclusiv ca armă geopolitică (gazele naturale). Mai mult ca atît, autoritățile ruse realizează o politică externă rigidă, dar și imprevizibilă, față de vecinii săi și Occident, în general. Alimentarea necontenită a separatismului militarizat în Estul Ucrainei, la fel ca și anexarea Crimeii, face deocamdată imposibilă anularea sancțiunilor occidentale. Dar pierderile acumulate de Rusia au efecte și mai negative pentru țările mici din Uniune (Belarus, Armenia și Kîrgîzstan).

Diversitate : Dimensiunea economiilor țărilor Uniunii Economice Euroasiatice, 2015 PIB, %

Altfel spus, petro-economiile Rusiei și Kazahstanului, dar și mai mult ofensivele (inclusiv militare – Ucraina, Siria) ale Rusiei generează și exportă riscuri economice și incertitudine majoră spre piticii economici ai Uniunii Euroasiatice (Armenia, Kîrgîzstan, Belarus). Iar orice tulburare economică în Rusia produce efecte seismice asupra celorlalți. Aderarea la Uniunea Euroasiatică nu a făcut altceva decît să sporească vulnerabilitățile acestor țări, deprivate de suveranitatea în stabilirea tarifelor la import/export, care în condiții de criză poate servi drept „pernă de siguranță” pentru economie.

3. Mass-media independentă marginalizată.

Libertatea presei este în pericol în țările Uniunii, mai puțin în Kîrgîzstan și Armenia. Presa cu adevărat independent este ridiculizată, fie izolată de audiența largă, ceea ce elimină presiunea publică asupra regimurilor autoritare.

Libertatea presei : Pentru comparație, sunt prezentate țările UE cu cel mai bun și rău scor

4. Justiția și corupția „în umbră”

Aderarea la Uniunea Euroasiatică nu prevede niciun fel de criterii sau angajamente în lupta cu corupția și fortificarea statului de drept.3 Aceste aspecte pur și simplu lipsesc din textul Tratatului Uniunii Euroasiatice.Cooperarea și integrarea economică predomină. Ridicarea standardelor democratice sau eliberarea statului de drept de sub influența politică sunt trecute cu vederea, ceea ce contrastează izbitor cu Acordul de Asociere pe care Moldova l-a semnat cu UE.4

5. Drepturile omului pe ultimul loc.

În ultimii ani, Rusia a pășit ferm peste principiile care sprijină respectarea și promovarea drepturilor omului, apelînd la valorile tradiționale și biserică în calitate de ancore ale civilizației rusești ortodoxe. Rusia a atacat constant sectorul non-guvernamental susținut din fonduri străine. Modelul rusesc este exportat în tot spațiul ex-sovietic, în particular în țările Uniunii Euroasiatice.

Distanțarea de drepturile omului este văzută ca o trăsătură esențială a ideologiei euroasiatice și respectiv a revanșismului rusesc anti-occidental. Folosind această ideologie, Rusia a ridicat un zid de protecție contra valorilor occidentale — democrație, stat de drept și drepturile omului — , care sunt văzute ca amenințări pentru stabilitatea regimurilor politice autocratice din Uniunea Euroasiatică.

În loc de concluzie

În realitate, Uniunea Euroasiatică este o plagiere tehnică, dar nu și conceptuală, a proiectului european. Cea mai mică încercare de prelua natura adevărată a UE (stat de drept, libertăți democratice etc.) ar putea duce la colapsul regimurilor autocratice din țările Uniunii Euroasiatice.

Cu toate acestea, o bună parte din moldoveni, dar nu numai, romantizează Uniunea Economică Euroasiatică. Lipsa de informație veridică despre această organizație predispune alimentarea miturilor, produse și exportate cu succes de către Rusia în toate colțurile spațiului ex-sovietic și în exteriorul acestuia.

Înainte ca moldovenii să aleagă modelul euroasiatic de dezvoltare, în timpul următorului exercițiu electoral din 2018, aceștia ar trebui să examineze atent anatomia reală a Uniunii Euroasiatice, din toate sursele disponibile. Acest model nu permite și nici nu promite combaterea puterii oligarhizate sau a corupției în toate manifestările sale, ci din contra poate crea condiții favorabile pentru perpetuarea lor.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.