Președintele Igor Dodon ne-a anunțat că a găsit soluția pentru a deturna planul democraților de a introduce sistemul de vot uninominal și a propus în schimb un sistem electoral mixt. Nu printr-un proiect de lege, ci printr-un articol pe blogul său personal în care enumeră 7 puncte principale.

51 + 50 = 71?

Pe scurt, Igor Dodon vrea un parlament de 71 de deputați (punctul 7), dintre care 51 să fie aleși pe liste de partid, iar 50 pe circumscripții uninominale (punctul 1).1 Matematica sa e la fel de convingătoare ca și restul argumentelor.

„1. 51 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar alții 50 – pe circumscripții teritoriale. [...] 7. Reiterez pozitia mea referitor la reducerea numarului de deputati de la 101 la 71.”
(Igor Dodon)

Alte inconsistențe

Presa a mai observat deja alte inconsistențe din propunerea președintelui. Spre exemplu, punctul 6 spune „Studenții trebuie să obțină dreptul de a vota la locul de studii, în baza unui certificat eliberat de instituția de învățămînt”. Totuși, în 2015, cînd PLDM și PL propuseseră o inițiativă care oferea studenților exact acest lucru, anume socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii au votat împotriva includerii subiectului pe ordinea de zi.2

O discrepanță și mai mare e faptul că, în pofida opoziției pretinse față de democrați, propunerea lui Dodon o copiază în linii mari pe cea propusă de Vlad Plahotniuc în Parlament în 2013.3 Unica diferență e că sistemul mixt al lui Igor Dodon alocă niște circumscrimpții pentru diasporă și regiunea transnistreană.

În conferința sa de presă, președintele le dă o replică criticilor și spune că această distribuție a mandatelor (51 pe liste, 25 diaspora și stînga Nistrului, 25 restul țării) nu le va permite democraților să cumpere deputați. Dodon elimină din start deputații diasporei și ai regiunii transnistrene, fără a da vreun motiv. Probabil numai cei dintre dintre Prut și Nistru sunt coruptibili. Dar ne asigură apoi că „nordul, sudul nu va vota niciodată cu PD-ul sau cu cine acolo”.

Ceea ce nu este tocmai adevărat. Dacă ne uităm la rezultatele alegerilor locale, unde democrații au cîștigat cele mai multe primării, observăm că s-au descurcat foarte bine și în raioanele de nord.4 Spre exemplu, în Briceni, democrații au avut 8 primari aleși, însă numărul lor a crescut pînă la 15, prin aderări ulterioare.5

PDM a demonstrat în repetate rînduri că se bucură de un succes mai mare la nivel local, decît național. Iar sistemul lui Igor Dodon, chiar dacă e „doar” unul mixt, le oferă democraților un avantaj considerabil față de sistemul actual. Totuși, președintele, după ce enumeră aceste argumente împotriva sistemului uninominal, pe care îl numește „o crimă împotriva sistemului democratic din Republica Moldova”, se preface că ele nu se aplică, cel puțin în proporție de 50%, și sistemului mixt.

În tentativa sa de a simula opoziție față de planul democraților, el mai numește sistemul uninominal „lichidarea sistemului partinic” din Republica Moldova. Asta chiar dacă în restul țărilor cu sisteme uninominale, partidele politice par să supraviețuiască bine mersi.

Igor Dodon este la fel de neconvingător – fie că e vorba de Uniunea Europeană, sau de cea Vamală, de relațiile cu România, sau opoziția față de Vladimir Plahotniuc, al cărui nume a cam încetat să-l rostească după ce a devenit președinte. Iar sistemul mixt, juma-juma, nici-nici, e o ilustrație perfectă a stilului său de a sta cu un picior într-o barcă și celălalt în alta.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.