Liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu a făcut mai multe afirmații în stilu-i caracteristic, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, despre Unire și lupta sa pentru cauza românească, retragerea cetățeniei Republicii Moldova fostului președinte al României Traian Băsescu și altele. Am ales să analizăm cîteva din comentariile „incendiare” ale președintelui PL.

Băsescu nu are nevoie de cetățenia Moldovei

Liderul PL Mihai Ghimpu a declarat în cadrul emisiunii de la TVR Moldova că fostul președinte român Traian Băsescu nu are nevoie de cetățenia Republicii Moldova și că ar face bine să se ocupe de problemele din România: „Of, și cu această cetățenie (...) Pentru ce lui cetățenia Republicii Moldova, care știi că e ruptă de la România, stat artificial format în urma ocupației sovietice și pactului Ribbentrop-Molotov? Am spus că nu-s de acord cu asta încă atunci cînd eram președinte. Sunt niște cerințe, dacă acestea nu corespund, legea-i lege”.1

Luptătorul: Apărăm piatra, patria și restul anagramelor
Sursă: privesc.eu

Mihai Ghimpu a afirmat în cadrul emisiunii că, în perioada în care a fost președinte interimar, i-ar fi spus lui Traian Băsescu că nu este de acord cu ideea cetățeniei. În primul rînd, din cîte se știe cu exactitate, Mihai Ghimpu a asigurat interimatul funcției de președinte timp de 1 an și 3 luni, din septembrie 2009 pînă în decembrie 2010. Însă, Traian Băsescu și-a exprimat dorința de a solicita, eventual, cetățenia R. Moldova în 2013 după o vizită la Chișinău.

În data de 9 iunie 2016, cînd Nicolae Timofti a semnat decretul prin care a acordat cetățenia Republicii Moldova fostului președinte român și soției sale, Mihai Ghimpu a avut însă o reacție oarecum rezervată, dar nicidecum dezaprobatoare: „Eu merg pe calea că toți trebuie să avem cetățenia română, dar fiecare cu dorința lui”.2

Mai mult, în timpul recentei campanii pentru alegerile prezidențiale, pe site-ul PL în data de 22 octombrie 2016 apare un articol semnat de Mihai Ghimpu cu titlul Vreau dreptate pentru Băsescu şi onoare pentru basarabeni,3 în care liderul liberalilor se declară susținător al cetățeniei pentru Traian Băsescu. Demersul a fost făcut în contextul unei declarații a democratului Dumitru Diacov, precum că Marian Lupu, în cazul în care va fi ales președinte, ar trebui să anuleze decretul privind acordarea cetățeniei moldovene fostului lider de la Cotroceni:

„Ce vor zice frații de peste Prut când vor afla că Băsescu, care a accelerat în anul 2009 procesul de redobândire al (sic) cetățeniei române, de care au beneficiat sute de mii de basarabeni nu are dreptul nici să primească un pașaport al Republicii Moldova? Sau poate pe Diacov tocmai asta îl deranjează, că basarabenii primesc cu sutele de mii cetățenia Țării Mamă, România?”

Așadar, cînd a fost sincer Mihai Ghimpu? În octombrie 2016, cînd spunea că Băsescu are dreptul să primească un pașaport al RM, sau în ianuarie 2017, cînd afirmă deja că acesta nu are nevoie de cetățenia RM?

Declarația de Independență – Declarație de Unire

Veteran al unionismului, Mihai Ghimpu a afirmat în cadrul emisiunii că Declarația de Independență a Republicii Moldova este de fapt o Declarație de Unire cu România: „Eu m-am inclus atunci în ‘89 în politică pentru cauza românească. Niciodată nu m-am gîndit că va dura atîția ani de zile acest stat. Atunci cînd am votat Declarația de Independență, dacă citiți atent, ea este o Declarație de Unire”.4

Într-adevăr, textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, de la 27 august 1991, face trimiteri la „spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale” și condamnă „actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam …”, precum și consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop pentru Basarabia „…consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio…”.5

Însă, prin aceeași Declarație, Republica Moldova solicită „tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale” și adresează „Organizației Națiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline”. Dezbaterea rămîne deschisă: se împacă oare intenția de a fonda un stat independent, cu drepturi depline, cu dorința de a reveni la un statut de dinaintea „dezmembrării teritoriului național”? Dezbaterea asta însă depășește domeniul verificărilor factuale.

30 ani de luptă pentru cauza românească

Președintele PL a repetat și de această dată o sintagmă pe care o vehiculează în permanență în timpul declarațiilor sale publice și care se referă la numărul anilor de cînd el „luptă pentru cauza românească”. În cîteva rînduri, liderul PL spune că s-a inclus în această activitate în anii ’88-89, dar apoi vorbește despre 30 de ani de luptă. Comentînd rezultatul alegerilor prezidențiale de toamnă trecută și actualul rating al formațiunii, Mihai Ghimpu a afirmat că pentru liberali important este obiectivul unirii și că nu-l interesează Parlamentul: „Eu nu-s născut în Parlament. Eu de 30 de ani de luptă am fost în funcție 1 an și 3 luni”.6

Teza celor „30 de ani de luptă” se pare că a fost lansată de Mihai Ghimpu în septembrie 2016 în timpul campaniei prezidențiale.7 Matematic vorbind, din 1988 și pînă în 2016 sunt cel mult 28 de ani, nu 30.

În general, liderul PL s-a cam încurcat în numărul anilor de luptă… În august 2015 (cu aproximativ un an în urmă), într-un interviu la Europa Liberă Mihai Ghimpu spune că luptă de 26 de ani.8

Rotunjirea aceasta e clar în stilul declarațiilor „spumoase” cu care ne-a obișnuit Mihai Ghimpu de-a lungul carierei sale politice. Deși aparent inofensive, asemenea declarații se înscriu foarte bine în ceea ce numim era „post-truth”, în care pentru politicienii populiști nu-i o mare scofală să muți cu cîțiva centimetri granița între adevăr și minciună.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.