În perioada 27 – 29 noiembrie 2016, premierul Pavel Filip s-a aflat într-o vizită la Bruxelles unde a avut întrevederi cu principalele oficialități europene, pritre care președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, Președintele Consiliului European Donald Tusk, președintele Parlamentului European Martin Schulz și alții.1

Desigur, aceste întîlniri au figurat pe agenda instituțiilor europene, însă puține informații despre conținutul discuțiilor au fost plasate pe paginile web, exceptînd unele anunțuri însoțite de poze sau cîteva propoziții sumare plasate de unii dintre oficialii europeni pe conturile lor de Twitter. În schimb, serviciul de presă al Guvernului a fost destul de generos, furnizînd comunicate de presă de la fiecare întîlnire a premierului.

Pavel Filip și comisarul european Johannes Hahn au susținut o conferință de presă comună la Bruxelles,2 iar printre afirmațiile premierului ne-au atras atenția cîteva care nu se regăsesc în comunicatele oficiale ale Guvernului de la Chișinău.

Pavel Filip: „Aspirația europeană în Republica Moldova este susținută de majoritatea cetățenilor”

Johannes Hahn a recunoscut în cadrul conferinței de presă faptul că „modul în care Uniunea Europeană a încercat să sprijine în trecut Republica Moldova nu a fost unul eficient, iar reputația Uniunii Europene a avut de suferit”. La rîndul său, Pavel Filip, recunoscînd că și Guvernele de la Chișinău au făcut greșeli, se declară bucuros (!) că și alegerile prezidențiale din R. Moldova au arătat că vectorul european de dezvoltare este susținut de majoritatea cetățenilor.

Pavel Filip: „Și guvernele de la Chișinău au făcut multe greșeli în trecut. Dar, mă bucură faptul că și aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova au dovedit încă o dată în plus că aspirația europeană în Republica Moldova este foarte mare și susținută de majoritatea cetățenilor…”.

Această afirmație pare, oarecum, deplasată și departe de realitate dacă o privim prin prisma rezultatelor recentelor alegeri prezidențiale cîștigate de candidatul pro-rus, pro Uniunea Economică Eurasiatică și anti-UE, Igor Dodon, cu puțin peste 52 la sută, în timp ce candidata pro-europeană, Maia Sandu, a luat aproximativ 48 la sută din sufragii, chiar dacă aceasta din urmă nu a folosit acest deziderat ca element-cheie al campaniei sale electorale. Prin urmare, strict din perspectiva datelor statistice (48% e destul de mult, dar oricum mai puțin de 52% și la urma urmei nu înseamnă majoritatea), afirmația premierului nu este conformă cu realitatea. La fel, cu referire la faptul că aspirația europeană ar fi susținută de majoritatea cetățenilor, am ales să consultăm datele Barometrului Opiniei Publice. Astfel, conform celei mai recente ediții a BOP (octombrie 2016),3 inițiativa de aderare la Uniunea Europeană în cadrul unui eventual referendum este susținută de doar 38% dintre respondenți. Acesta este, de fapt, cel mai jos indicator înregistrat vreodată în cadrul acestei cercetări dacă analizăm datele în dinamica lor pentru perioada 2003 – 2016.4 Practic, din noiembrie 2013, „aspirația europeană” a Republicii Moldova a picat sub 50%, înregistrînd 44% în 2014, între 40 și 45% în 2015 și ajungînd pînă la mai puțin de 40% în 2016. Cu siguranță, s-ar cuveni de explicat motivele pentru care s-a ajuns în atare situație, dar pentru conformitate și adevăr trebuie să spunem lucrurilor pe nume, iar premierul Pavel Filip a pierdut contactul cu realitatea și visează frumos.

Dincolo de confirmarea „aspirației europene” a Republicii Moldova, Pavel Filip a mers la Bruxelles pentru a obține deblocarea finanțării externe din partea UE în condițiile în care a fost aprobat deja Memorandumul de cooperare cu Fondul Monetar Internațional. Și acest lucru a fost confirmat de Pavel Filip la Chișinău, chiar în debutul ședinței de Guvern din data de 1 decembrie 2016. Astfel, UE ne va transfera în curînd cele 45 de milioane de euro promise anterior, iar la anul vom beneficia și de un împrumut de 100 de milioane de euro dintre care 40 de milioane sunt nerambursabile. Tot la Chișinău, Pavel Filip a mai făcut o afirmație asupra căreia am ales să cugetăm.

Pavel Filip: „Partenerii de dezvoltare au recăpătat încrederea în R. Moldova"

În bilanțul scurt prezentat în ședința de Guvern, premierul Pavel Filip a afirmat că „mesajul pe care l-am primit de la oficialii europeni a fost unul de încurajare. Cred că vestea cea mai importantă este că partenerii noștri de dezvoltare au recăpătat încrederea în Republica Moldova.”5

Am încercat să aflăm pe ce se bazează afirmațiile premierului analizînd comunicatele de presă ale Guvernului, dar și comunicările scurte care au apărut pe conturile de pe rețelele de socializare ale oficialilor europeni cu care s-a întîlnit Pavel Filip. Putem fi de acord cu premierul în privința primei părți a afirmației sale cu privire la mesajul de încurajare. Cel puțin asta rezultă din mai toate comunicate oficiale ale executivului condus de Pavel Filip. În ceea ce privește „recăpătarea încrederii”, atunci e greu de sesizat pe ce s-a bazat premierul, în condițiile în care Serviciul Audiovizual al Comisiei Europene a publicat doar informații sumare fie de anticipație, fie de confirmare a întîlnirilor cu Pavel Filip, însoțite de poze, exceptînd conferința de presă comună împreună cu Johannes Hahn. În extrasele de la acea conferință, comisarul european vorbește de întîrzieri în cazul reformelor din domeniul mass-media și lupta împotriva corupției.6

Și postările de pe conturile de Twitter ale oficialilor europeni se limitează la „am discutat despre inițiativele privind reformele robuste”,7 „Parlamentul European susține procesul de reforme”,8 „în implementarea reformelor vrem să vedem rezultate concrete în beneficiul cetățenilor”,9 „am discutat despre Acordul cu FMI și programul de reforme”.10

În fine, partea cu „încrederea”, probabil, trebuie confirmată inclusiv cu acțiuni concrete de reformă și nu doar la nivel declarativ. În același timp, analizînd elementele relației dintre Chișinău și Bruxelles, nu vom găsi vreun text sau vreo afirmație care să se refere la „pierderea încrederii” în Republica Moldova din partea UE. Prin urmare, dacă nu s-a pierdut, atunci cum să se recapete?

Și un ultim aspect. Oficialii europeni afirmă de regulă că nu susțin guverne sau politicieni, ci țara și populația sa.

  1. Pavel Filip a mai avut întrevederi și cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn și cu vicepreședinții Comisiei Europene, Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis, responsabili de Uniunea Energetică, respectiv moneda euro și dialogul social

  2. Visit of Pavel Filip, Moldovan Prime Minister, to Johannes Hahn, Member of the EC: joint press conference (min. 14.50 – 15.15), ec.europa.eu

  3. Raportul final BOP octombrie (pag. 78), ipp.md

  4. Raportul final BOP octombrie, anexe (pag. 10), ipp.md

  5. Pavel Filip: Partenerii noștri de dezvoltare au recăpătat încrederea în Republica Moldova, gov.md

  6. Visit of Pavel Filip, Moldovan Prime Minister, to Johannes Hahn, Member of the EC: extracts from the joint press conference, ec.europa.eu

  7. Donald Tusk: Meeting with Moldovan PM @filip_pavel on his plans for robust reforms and EU commitment to continue robust support, twitter.com

  8. Martin Schulz: Good meeting w/ PM @filip_pavel. #Moldova important partner and EP supports reform process. Stability in country and region are now key., twitter.com

  9. Johannes Hahn: Most important f. future of #Moldova is #implementation of #reforms.In the citizens' interest who have to feel the concrete benefits, twitter.com

  10. Valdis Dombrovskis: Pleased to meet PM @filip_pavel, discussed #EU - #Moldova relations focusing on #MFA and reform programme for the country, twitter.com