Moldova, vei avea 5G! Cel puțin asta a anunțat premierul Pavel Filip la sfîrșitul lui ianuarie după o întrevedere cu chinezii de la ZTE.[1] Pe lîngă „promovarea noilor tehnologii”, așa cum se cuvine unui fost ministru al comunicațiilor și IT-ului, Pavel Filip a mai promis clasicele locuri de muncă și niște vagi „beneficii concrete pentru oameni”. Chinezii, în schimb, ar fi chipurile atrași de „stabilitatea și atractivitatea” creată de guvern pentru mediul de afaceri.

Ironia face că, doar o zi mai tîrziu, premierul Filip s-a întîlnit și cu ambasadorul SUA, cu care a vorbit despre alegeri, dar și despre „impulsionarea cooperării în domeniile tehnologiei informației și a securității cibernetice”. Șeful guvernului pare să nu știe că americanii au interzis folosirea în instituțiile publice anume a tehnologiilor ZTE și Huawei tocmai din motive de securitate cibernetică. Cu această ocazie, ne-am propus să vedem care-i treaba cu scandalul 5G-ului chinezesc, cum flirtează guvernul nostru cu Beijingul și care sunt riscurile pentru Moldova. În special, combinați apetitul demonstrat al autorităților moldovene pentru interceptări cu notorietatea chinezilor în materie de respectare a drepturilor omului și veți obține o potențială rețetă pentru abuzuri.

Războiul SUA-China pentru Noua tehnologie 5G și Securitatea Cibernetică

Pe scurt, 5G e o tehnologie care promite viteze de aproape 100 de ori mai mari decît 4G-ul pe care-l folosim în prezent. Alte avantaje ar fi latența mai mică, lățimea de bandă mai mare și descărcarea mai lentă a bateriei.[2] Primele știri despre implementarea tehnologiei 5G și testarea acesteia pe teritoriul Republicii Moldova au apărut încă în septembrie anul trecut, după o întrevedere a premierului Pavel Filip cu reprezentanții Orange.[3]

În prezent, sunt mai multe companii care dezvoltă această tehnologie în paralel și în concurență una cu alta. Spre deosebire de premierul nostru, nu toate țările s-au arătat la fel de deschise 5G-ului chinezesc. Guvernele unor țări ca SUA, Noua Zeelandă, Australia, Japonia sau Marea Britanie, în colaborare cu serviciile lor de securitate națională, și-au exprimat îngrijorarea, dar și intenția de a boicota utilizarea echipamentelor chinezești pentru ulterioara lansare a rețelei.[4]

5G-ul e atît de rapid și versatil că va fi folosit de la telefoane și tablete, pînă la mașini fără șofer și drone militare. Avantajele sale însă sunt bune nu numai pentru utilizatori, ci și pentru atacurile cibernetice: cu cît e mai mare lățimea de bandă, cu atît e mai ușor să spionezi pe cineva fără să fii observat.[5] Cine va deține control asupra rețelelor, îl va exercita, cu siguranță, și asupra fluxurilor de date. Una din temerile țărilor din vest ar fi că serviciile militare și de informații ale Chinei vor putea folosi această rețea pentru a fura date cu caracter personal sau confidențial. Cu alte cuvinte, nu doar apelurile și chat-urile noastre vor fi vulnerabile, ci și comunicațiile secrete sau strategice ale statului.

Chiar și în SUA există o tensiune între guvern, care vrea acces la datele utilizatorilor chipurile pentru a preveni terorismul și alte riscuri de securitate publică, și companiile de IT și comunicații care nu vor să împărtășească aceste date. În America, astfel de dispute se rezolvă în instanțele de judecată. China însă e un stat mai puțin democratic, cunoscut mai degrabă pentru metodele de supraveghere totalitară a populației decît pentru respectarea dreptului la intimitate și confidențialitate.

Un raport recent al Comisiei de Revizuire Economică și Securitate SUA-China către Congresul SUA a sugerat că guvernul chinez „exercită o influență puternică asupra firmelor sale”[6] ceea ce ar putea forța furnizori ca ZTE sau Huawei să faciliteze procesul de spionare a datelor.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici prevederile legislației chineze:

„Toate organizațiile și cetățenii trebuie, în conformitate cu Legea [națională de informații], să susțină, să coopereze și să colaboreze [cu Ministerul Securității de Stat] și să protejeze datele cu caracter ascuns la care au acces [...] Statul va proteja indivizii și organizațiile care susțin, cooperează și colaborează cu MSS”.[7]

În ultimele luni, Președinția SUA a început să elaboreze un proiect de ordonanță executivă care ar urma să interzică companiilor americane să folosească echipamente de origine chineză în rețelele de telecomunicații.[8] Deocamdată, această interdicție vizează doar rețelele guvernamentale.[9]

Suntem curioși dacă Pavel Filip și ambasadorul SUA Dereck J. Hogan au atins și acest subiect cînd au discutat despre securitatea cibernetică. Pe de o parte, povestea cu interceptările telefonice arată că autoritățile de la Chișinău nu au mari rezerve cînd vine vorba de un pic de intruziune și supraveghere a comunicațiilor,[10] iar tehnologiile chinezești li s-ar potrivi de minune. Pe de altă parte, o colaborare cu ZTE ridică semne de întrebare privind orientarea externă a țării. Poate Moldova fi prietenă cu americanii în timp ce cumpără tehnologii de la rivalii lor? Ori Pavel Filip și Vlad Plahotniuc asta și au avut în vedere prin calea a patra - una care duce spre Beijing?

Originile relației de parteneriat cu China

E drept că relațiile de parteneriat economic cu China au început cu mult înainte ca PD-ul să monopolizeze actul de guvernare. Încă guvernarea PCRM vorbea despre un credit în valoare de un miliard de dolari pe un termen de 15 ani, tocmai înainte de expirarea în aprilie 2009 a memorandumului cu FMI[11], situație nu întru totul diferită de a PD-ului, care a pierdut finanțarea europeană. Cu o săptămînă înainte de alegerile din iulie 2009, guvernarea comunistă deja semnase contractul cu Beijing.[12] După alegeri, noua guvernare totuși nu a ratificat acordul și a preferat un nou memorandum cu FMI.[13]

Noul premier Vlad Filat însă nu le-a întors cu totul spatele chinezilor, dar a semnat un program de cooperare pe patru ani și s-a întors de la Beijing cu un mic grant, niște tehnică de la Huawei și un credit pentru reabilitarea drumurilor.[14]

În 2013, și Vlad Plahotniuc debutează pe scena relațiilor moldo-chineze. Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova, fondată de acesta, organizează un Forum investițional moldo-chinez.[15] Tot în acea perioadă, Guvernul Chinei acordă Moldovei un grant de 5 milioane dolari pentru implementarea sistemul de monitorizare video a traficului rutier.[16] La capitolul monitorizare, într-adevăr, unicul lucru care li se poate imputa chinezilor e că o fac prea bine.

Un an mai tîrziu, Vlad Plahotniuc face o vizită în China.[17] Tot în acea perioadă, chipurile fără nicio legătură cu drumeția orientală a liderului pedist, Judecătoria Comercială de Circumscripție a decis radierea asociațiilor obștești „Falun Dafa” și „Falun Gong Moldova” din Registrul de Stat pe motiv că acestea ar fi promovat activități „extremiste”,[18] repetînd practic acuzațiile guvernului chinez,[19] dar și fiindcă aveau un simbol identic cu svastica nazistă. Ulterior, Curtea Constituțională a calificat această decizie drept o încălcare a dreptului la liberă asociere și exprimare, dar CSJ așa și nu a mai anulat această decizie.[20]

Cazul Falun Dafa pare astfel un precedent pentru deportarea profesorilor turci „teroriști” în schimbul altor daruri orientale venite din Ankara. O dovadă clară că cine plătește, acela arvonește, iar dacă banii din vest vin la pachet cu niște cerințe ori condiții cît de cît transparente, darurile orientale vin în schimbul unor costuri mult mai sinistre.

Anul trecut, din martie pînă în decembrie 2018, au avut loc patru runde de negocieri pe marginea semnării Acordului de liber schimb dintre Moldova și China.[21] În acest sens, mai mulți experți economici și-au manifestat nedumerirea față de entuziasmul Ministerului Economiei. Beneficiile invocate „nu sunt susținute de calcule empirice”: „politica tarifară a Chinei este și așa una liberalizată pentru multe produse ce prezintă un interes sporit pentru exporturile din R. Moldova[...] beneficiile Acordului pentru exportatorii moldoveni vor fi mai curînd nesemnificative”.[22]

Credite chinezești pentru lumea a treia

Simpatiile chinezești ale guvernării pediste se înscriu bine într-un peisaj internațional mai larg. În cadrul Inițiativei Belt and Road,[23] China sprijină proiecte în peste 78 de state. O analiză Financial Times ne arată că majoritatea acestor 78 de țări fac parte din cele mai riscante economii ale lumii. Statele care sunt prea sărace sau prea nedemocratice pentru a obține finanțare din occident văd în investițiile și ambițiile Chinei un adevărat colac de salvare. O modalitate ușoară de a dezvolta infrastructura națională fără a cheltui prea multe resurse proprii și fără constrîngeri legate de tot felul de principii și valori. Cu timpul, însă, aceste state coboară cu picioarele pe pămînt, îngreunate de datoriile cu care au fost înhămate.

De exemplu, Sri Lanka[24] a ajuns la un moment dat într-atît de împovărată în datorii Chinei, încît a fost forțată să dea în concesiune un port din Hambantota unei companii chineze pentru 99 de ani. Djibouti[25] este la fel pe cale de a ceda controlul unui port important. Pakistanul[26] are o obligație de a plăti peste 10 miliarde de dolari Chinei. În Europa, Muntenegru[27] s-a pomenit într-o situație similară datorită ambiției de a construi o autostradă care să lege portul Bar la Marea Adriatică de granița cu Serbia. Muntenegru nu-și mai poate permite să finalizeze proiectul și a mai rămas și cu o datorie de peste 800 milioane de dolari față de China.

Și ce stat a inițiat recent negocieri cu China Citic Bank Corporation Limited pentru un credit în valoare de 288 milioane de euro pentru construirea a două autostrăzi?[28] Nimeni alta decît Republica Moldova. Sau, și mai recent, alte milioane chinezești ca să se strîngă centura în jurul Chișinăului.[29]

Încotro?

Vedem astfel că deschiderea lui Pavel Filip față de 5G-ul chinezesc e doar o nouă confirmare a unei tendințe îngrijorătoare. Investițiile chinezești, niște bănuți din perspectiva Beijingului, i-ar permite unei noi guvernări pediste să supraviețuiască fără finanțare din vest, dar și fără standardele impuse de UE și FMI.

Riscurile sunt însă multiple. Tehnologia 5G de la chinezi ar putea să ne facă datele personale și mai vulnerabile. Iar dacă asta nu e de ajuns, și comunicațiile statului ar putea fi la fel vulnerabile. Adică ar fi afectată nu doar securitatea cibernetică a moldovenilor ca indivizi, ci și a Moldovei ca stat și instituții. La nivel politic, cazul Falun Dafa arată că investițiile chinezești se pot transforma ușor în intruziuni în politicul și judiciarul moldovenesc. La nivel economic, exemplele altor state sărace care au apelat la ajutorul Chinei ne demonstrează că Beijingul e un creditor mai dur decît vestul care nu se va sfii să confiște ce i se cuvine atunci cînd vine timpul.


  1. O companie chineză, interesată să investească în tehnologia 5G în Republica Moldova. Pavel Filip: Aveți tot suportul și deschiderea pentru realizarea acestui proiect., gov.md ↩︎

  2. Avantajele aduse de tehnologia 5G, jurnaluldeafaceri.ro ↩︎

  3. Când vom avea 5g și ce va aduce nou? O companie va testa tehnologia 5G în Moldova, mold-street.com ↩︎

  4. BT removing Huawei equipment from parts of 4G network, theguardian.com ↩︎

  5. In 5G Race With China, U.S. Pushes Allies to Fight Huawei, nytimes.com ↩︎

  6. 2018 Report To Congress Of The U.S.-China Economic and Security Review Commission, uscc.gov ↩︎

  7. Legea Națională de Informații Chineză, art.7, npc.gov.cn ↩︎

  8. Huawei and ZTE Targeted While Security Ban Advances at U.S. FCC, bloomberg.com ↩︎

  9. Defending U.S. Government Communications Act, congress.gov ↩︎

  10. Cum comunică statul despre interceptările telefonice?, sic.md ↩︎

  11. China ar putea oferi Moldovei 1 mlrd USD, moldova.org ↩︎

  12. China împrumută R.Moldova cu 1 miliard de dolari, dublul ofertei făcute de Rusia, romanialibera.ro ↩︎

  13. Vlad Filat: Semnarea Memorandumului cu FMI a fost singura soluție de a scoate Moldova din impas, azi.md ↩︎

  14. Vlad Filat a susținut astăzi un briefing privind rezultatele vizitelor sale în China şi la Bruxelles, interlic.md ↩︎

  15. Important Forum investiţional moldo-chinez, organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri, timpul.md ↩︎

  16. Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese, zdg.md ↩︎

  17. Plahotniuc despre relațiile cu China, timpul.md ↩︎

  18. Două asociații „extremiste” din R. Moldova vor fi radiate din Registrul de stat, ziarulnational.md ↩︎

  19. Persecution of Falun Gong, wikipedia.org ↩︎

  20. Curtea Supremă de Justiţie din Moldova: Amânări dubioase pe dosarele Falun Dafa, epochtimes-romania.com ↩︎

  21. Gaburici, mulțumit de evoluția negocierilor cu China: Părțile au avansat considerabil, epochtimes-romania.com ↩︎

  22. REALITATEA ECONOMICĂ Analiza trimestrială a economiei și politicilor, expert-grup.org ↩︎

  23. China’s Belt and Road projects drive overseas debt fears, Financial Times ↩︎

  24. Sri Lanka signs deal on Hambantota port with China, bbc.com ↩︎

  25. Will Djibouti Become Latest Country to Fall Into China’s Debt Trap?, foreignpolicy.com ↩︎

  26. Pakistan: indebted to China, Saudi Arabia, and IMF, lowyinstitute.org ↩︎

  27. Chinese 'highway to nowhere' haunts Montenegro, reuters.com ↩︎

  28. Молдова одолжит у китайского банка €288 млн на ремонт двух трасс, newsmaker.md ↩︎

  29. Bank of Communication din China ar putea finanța în Moldova modernizarea și construcția a trei segmente de drum de centură a Chișinăului cu o lungime de 50 km, infomarket.md ↩︎